Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

15

ACTI VITATE A EDITURII „MIRON NEAGU"

341

ora^ al Mun^üor Apuseni. Acuzat cä prezintä in Pagini literare lucrärile colaboratorilor, revistei, unele dintre eie lipsite de valoare artisticä, Romulus Demetrescu, indignat le räspunde cä „acestia trei (e vorba de Beniuc, Giurgiuca $i Muräsanu) sint printre poetii frunta$i de astäzi ai literaturii din Ardeal“ ?i cä cu to^ii „au colaborat la micui Abecedar, care a insemnat renasterea literelor ardelene ?í un inceput de cale nouä pentru literatura noasträ de aici“.64 65 George Popa vorbeste si el de colectia infiinfata de Emil Giurgiuca in care „cu toatä impresia supärätoare de clan, operele apärute s-au dovedit a avea träinicie si au intrunit bűne aplecieri din partea criticei“-66, iar Perpessicius, unul dintre sustinätorii de nädejde ai tinerilor scriitori ardeleni, nota in mentiunile critice despre volumul de poeme ale lui Ion Bálán: „D-nii Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, N. Caranica, Teodor Muräsanu, Grigore Popa dinpreunä cu prea curind dispärutul George Boldea si-au tipärit poemele, intii in paginile revistei Abecedar sau alte publicatii ardelene si, dupá aceea, ín frumoasele piachete ale colec^iei cu acelasi nume; dirijatä cu dragoste si atent spirit critic de d-1 Emil Giurgiuca, izbutind sä dureze in arhipelagul destul de variat al tinerei poezii ardelene, un ostrov de impunätoare unitate de peisagiu si de prestigiu — sau, pentru a folosi un vers dintr-o poemä simbolicä a d-lui Ion Bälan, insusi, о insulä nu de recluziune, dar de singurätate creatoare, unde sä-si creascä nälucirile poetul se mutä“ (s.a.)ee. Emil Giurgiuca ar fi dórit sä cuprindä in aceastä colectie intreaga pleiadä de tineri poeti ardeleni, cu atit mai mult cu cit se caracterizau printr-o fizionomie distinctä, dupä cum remarca, mai tirziu. Teodor Muräsanu: „Nu aveam un program trasat. Dar eram de о afinitate de simtiri si de idei care ar putea fi rezumate in urmätoarele manifestari: interesül pentru problemele variate de creatie literarä si cu specific etnic, reintinerirea stilului, incurajarea tinerelor talente“.67 N-a reusit intrutotul din cauza mutärii sale la Cluj, in toamna anului 1939, a secätulrii pufinului capital si mai ales a räzboiului cu toate tarele sale. О parte dintre poeti erau pe front, altii in refugiu in urma Diktatului de la Viena, Giurgiuca va incerca sä suplineascä acest goi prin publicarea, in 1940, la „Fundanii, a remarcabilei antologii Poetii üneri ardeleni, in care va include si selectiuni din poeziile lui ßtefan Baciu, Radu Brates, Teofil Bugnariu, Olga Csaba, Ion Th. Ilea, Ion Moldoveanu, E. Pamfil, Ivonne Rossignon Valentin Strava, С- I. Siclovanu S' Ion Bálán. О culegere antologicá despre care acelasi Perpessicius68 va sublinia cä „vine ín zilele cele mai dificile, nu numai cu toatä mireasma consolatoare a unui rod pirguit in soarele transilvan, dar si й о ilustrare a fortelor vii ale neamului,

64. In Insemnari critice, „Dacia“, Cluj-Napoca, 1979, p. 165.

65. Art. cit.

66. Opere, 9, mentiuni critice, „Minerva“, Bucuresti, (1979), p. 364.

67. Märturii literare. De vorbä cu Teodor Muräsanu, In Tribuna, nr. 38, 1966, p. 6.

68. Op. cit., p. 24.