Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
11 ACTI VITATE A EDITURII „MIRON NEAGU" 337 se pare cä undeva §i suma de 500.0000 stä la dispozifie pentru cumpärare“46. Dar §i acestea au rärnas simple §i frumoase intenfii, Miron Neagu §i Emil Giurgiuca ocupindu-se singuri, cu capi tálul existent, de reutilarea tipografiei. Astfel au comandat hirtie „filigram dungatä“ de la Petre?ti, cernealä specialä §i mai ales caractere §i о masina plana, prin intermediul unui sas din Sighi$oara, din Germania, model fiindu-le intrucitva tipográfia albianä a lui Krafft si Drotleff: litere „Antiévá Didot corp 12“ pentru numele autorilor, „Antiévá Didot oorp 36” pentru titluri si „Garmond corp 10“ pentru text. Totodata, s-au preocupat si de cunoasterea proiectului lor, un ajutor substantial propagandistic acordindu-ie scriitorii Vlaicu Bírna, Drago§ Vrinceanu, Teodor Murä$anu si Perpessicius. La inceputul anului urmätor, 1938, era conturat, in mare, plánul de tipärituri aíjteptíndu-se reinnoirea tipografiei. О noti^ä din ziarul Curentul47 ne iníormeazá la, 6 februarie 1938, cä „Tinerii scriitori ardeleni vor avea in curind (s.n. — M.S.) о editurä, care sä le vie in ajutor, cu sediul la Sighisoara“, si cä ea ,,va merge mai departe cu tipärirea excelentei colectii de роете „Abecedar“ §i va tipäri si opere in prozä datorate tinerilor ardeleni ca §i altor scriitori de vazä“. De remarcat, de la inceput, cele douä directii de actiune ale editurii: continuarea colecfiei de роете ale generáliéi Abecedarului ?i íntemeierea unei colectii generale pentru diversi scriitori. Autorul noticed ne furnizeazá si proiectul sighisorean: „Printre tinerii scriitori ardeleni ale cäror oopere,, in versuri sau prozä, vor fi tipärite de noua editurä Miron Neagu, se gäsesc d-nii Vladimir Vecerdea. cu un roman intitulat „Maree“, Mihai Beniuc, cu о culegere de versuri, Octav $ulutiu, un volum de critici, V. Benes, nuvele, Ion Chinezu, Cronici Hterare, Teodor Muräsanu, Tälmäciri din Ady, Grigore Popa, роете, M. Beniuc, eseuri, Ion Vlasiu, povestiri“. Adicä tot ce Emil Giurgiuca reusise sä contracteze, färä sä aibä la dispozitie incä toate manuscrisele. In afarä de acestea, editura va mai publica: „frumoasele articole de Duminicä ale lui Gala Galaction apärute in ,-Curentul“, §i probabil eite un volum de d-nii Perpessicius, Victor Ion Popa, Dragos Vrinceanu“, astfei incit, in scurt timp, sä se creeze ,,un adevärat centru literar ardelean“- Si, intr-adevär, in curind, editura a inceput sä tipäreascä primele cärti. In numärul pe martié 1938 al revistei Pagini litereire, Teodor Muräsanu consemna evenimentul: „Primele cärti apärute, „Maree“, roman de Vladimir Vicerdea si „Cintece de pierzanie“, роете de Mihai Beniuc sint о realizare färä comparatie in tehnica graficä a Ardealului romänesc“. Cu acest prilej, 46. Scris. cit. Proiectul fiind ca noua tipografie sä se adueä de la Budapesta s-а crezut acest lucru ?i dupä ce caracterele cele női au fost aduse din Germania. George Sbärcea, care a väzut In toamna anului 1939 noua achizitie scrie cä „avea о önäruntä tipografie inzestratä cu garnituri de litere frumoase о masinä planä adusä de la Leipzig ?i trei muncitori pe cit de miopi, tot pe atit de inimo$i”. (op. cit., p. 118). 47. XI, nr. 3597, din 6 februarie 1938. »8 — Mari sia — XV—XXU
