Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
5 ACTI VITATEA EDITURII MIRON NEAGU" 331 Cine a fost editorul care a stimit in rindul scriitorilor, prin indräznealä, curaj $i dragoste de carte, un atít de intins ecou?10 S-а näscut in comuna Loarnne?, de lingä Оспа Sibiului, la 2 noiembrie 1889. Pe la 1900, familia Neagu se mutä la Sibiu spei ind intr-o via^á mai buna. Aid, cei trei copii ai familieí urmeazä cursurile liceale, dupá care Miron §i fratele mai maré se inscriu la teologie- Fratele terminá teológia $i devine preot, pe cínd Miron, numai dupá 14 luni, se retrage cáutindu-d un rost. Avea 33 de ani cínd, in 1922, impieuná cu un prieten, Ion Lazár, tipograf de meserie, infiinteazá la Fägära$, о tipografie Banii, 270.000 de lei, ii imprumutá de la banca „Furnica“ din localitate, dar cu о dobindä foarte mare, de 24%. Prca mult capital n-au rétiéit cei doi asociati sá agoníseasca. Dupá vreo ?ase ani se despart si Miron Neagu, luindu-$i partea sa, se stabilere la Sighisoara. Aid infiinteazá, in 1928, о tipografie §i о librarie. Fire intreprinzätoare, tinärul tipograf s-а impus repede, Prin muncä asiduä, „alergind pe la toate prefecturile §i comunele din judetele limitrofe piná la Ciuc §i Odorhei, Trei Scaune, Sibiu, Brasov si Mures, furnizind imprimate §i articole de birou — märturiseste intr-un memoriu17 — mi-am cistigat un capital frumusel cu care, in anii 1935—1936, mi-am clädit о casä in plin centru“, azi strada 1 Decembrie 1918, numarul 25. In aceastä casä nouä si-a organizat, incepind cu anul 1936, „librarie, tipografie si о legätorie“, deservite de doi sau trei lucratori, una puitoare si unul sau doi ucenici“. О afacere rentab'lá dacä avem in vedere cä deschidea §i la Medias „prima librarie romäneascä“ de aid18 si cä se declara multumit cä toate „mergeau din plin“. La venirea in ora§ul de pe Timava Mare, Miron Neagu era cunoscut ?i apreciat pentru activitatea sa de culegätor §i interpret al muzicii populare. La scurt timp dupä venirea aid, el apare lunar ín programele de radio ca solist sau impreunä cu corurile sighisorene „Carmen“, concare о prcgätesc pentru Editura Tineretului, sä-i inchin paginile calde si sincere pe care omenia, activitatea, generozitatea si patriotismul lui Miron Neagu le meritä deplin". Paginile calde ?i sincere apar in Cafeneaua cu poеЦ si amintiri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 118—121, in care il considers ,,un adevärat mecena“. 16. Vlaicu Bírna, in Referintä, relateazä о intimplare ce spune mult despre ecoul stirnit de editura sighisoreanä: „Pentru a ne da seama de situatia mizerä a scriitorilor din acea vreme tpebuie sä amintesc о intimplare induiosätoare a unui tinär poet, Stefan Popescu, care a fäcut drumul pe jos de la Bucure$ti la Sighisoara — neavind bani de tren — ?i sä-i prezinte generosului editor manuscrisul unui volum de poeme“. 17. Memoriu inaintat Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, la 15 <mai 1969, prin care cerea restituirea imobilului din strada Gh. Gheorghiu_ Dej, nr. 25, construit de el in anul 1936 si nationalizat. Pentru sustinerea cauzei a anexat la memoriu referintele academicienilor Pc-rpessicius, Ion A_ girbiceanu si Victor Eftimiu. 18. George Popa, in art. cit. Trebuie precizat cä Miron Neagu a infiintat, la Sighisoara, de la inceput, о tipografie ?i о librärie si nu numai о librärie cum s-а spus adesea.
