Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

-3

CULTURILE EPOCH BRONZULUI

31

farä de ceramicá au mai fost descoperite ?i alte elemente de datare, un ac de bronz, cu cap romboidal care situeazä a?ezarea intr-o fazä tirzie.

Descoperirea unui mormint la Sinzieni (jud. Covasna), legat de cultura mormintelor tumulare 8, dovede?te faptul cä la sfír?itul epocii bronzului pätrund ín sud-estul Transilvaniei ?i purtátorii acestei culturi, care sínt atestati si in judeful Harghita, dupä cum dovedesc ce!le patru brätäri de bronz, descoperite impreunä cu alte obiecte de bronz la Miercurea Ciuc9. Se poate lega cu acest eveniment retragerea populate! culturii Wietenberg in penteri (Pe?tera Virghisului ?i construirea cetätilor in Valea Riului Negni la Turia si in Valea Casinuluii pe muntele Cece la Lemnia, precum ?i fortificarea a?ezärilor cu ?an( adinc la Filia? ?i la Porumbenii Mici, pe dealul Galath 10.

Pentru sfir?itul culturii Wietenberg ?i aparitia culturii Noua au furnizat date importante säpäturile executate la Nicoleni. La Nicoleni, in bordeiul a?ezarii au fost descoperite vase cu decor de tip Wietenberg impreunä cu vase caracteristice pentru cultura Noua. Acest fapt aratá cä la formarea culturii Noua a contribuit cultura Wietemberg, care a avut о duratä lungä, pinä la sfir?itul epocii bronzului11.

Perioada de tranzitie de la epoca bronzului la prima virstá a fierului ii aparline cultura Noua. A?ezärile de la Nicoleni (jud. Harghita), de la Poian, Peteni ?i Ghidfaläu ?i a?ezarea recent descoperitä la Turia (jude(ul Covasna), reprezintä numai cite о fazä, о etapä din dezvoltarea culturii Noua; nu prezintä aspectui complet al culturii in cursul evalujiei sale. A?ezarea de la Nicoleni prin numeroasele elemente pästrate din cultura Wietemberg, pare cä infätiseazä о fazä de inceput a culturii Noua, iar cea de la Peteni ?i Ghidfaläu l2 13, a$ezarea cu cenu?are reprezintä numai о etapä de dezvoltare. Aceastä etapä nu este cea mai timpurie, nici cea mai tirzie. La Ghidfaläu au fost constatate mai multe nivele de locuire; in etapa timpurie forma locuinfei era dreptunghiularä, construitä la suprafata solului. Peste podina dreptunghiularä fäcutä din trunchiuri de copaci s-а a?temut un strat de lipiturä de lut, amestecat cu pleavä. Un ac de bronz Hulsenkopjnadel in stratui de jos a dovedit persistenda acestui tip de ac ?i in cultura Noua. Un buton de os ornamental cu motive spiralice aratä legäturi neindoielnice cu Mykene.13 In campania de säpäturi, din anul 1937 la Turia, a fost dezvelitä о locuintä dreptunghiularä cu urme de pari, cu vatra circularä fäcutä din pietre mari, care aparjine culturii Noua. Pe baza ceramicii, mai .ales a unui vas omamentat

8. Idom, in SCIV, 1. T, 28, 1977, p. 125—127.

9. Idem, in SCIV, 3, t. 21, 1970, p. 473—479.

10. Idem in Aluta, XVI, 1984 p. 15—28.

11. Idem, Contribu^ii la dezvoltarea culturii Noua in sud-estul Transilvaniei, Muzeul Brukenthal, in StCom 12, Sibiu, 1965, p. 30—32.

12. Idem, in Aluta, 1976—77, VIII—IX, p. 28.

13. H. Schliemann, Mykene, Leipzig, 1878, 89, nr. 137, 194, 239 ; Székely Z. in SCIV, 2, T, 29, 1978, p. 289—290.