Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
TRE! DOCUMENTE ISTORICE CU SEMNIFICAJII MULTIPLE IN VIATA CULTURALÄ A ORASULUI TlRGU-MURES IN PERIOADA INTERBELICÄ TRAIAN DUSA Este unanim recunoscut rolul progresist pe care, timp de 41 de ani, l-а jucat Conservatorul din Tirgu-Mures, infiintat in 10 ianuarie 1908 devenit institute de inva^ámint artistic de prestigiu, care träieste in forme diverse $i active subordonate realitä^ii prezente prin tot ceea ce a realizat bun si s-а materializat in traditie sänätoasä. Aceastä institute s-а impus de la inceput in peisajul vietii culturale de atunci ?i in etapa interbelicä, $i dupä räzboi, pinä in 1949, prin calitatea productiilor anuale oferite publieului, prin rezultatele la invätäturä ale §col:irilor. tot mai numerosi (intre 200—500), la care a lucrat un corp profesoral prestigios, care, cu toate priva^iunile. a stiut sä imbine aplauzele §i faima bunä cu increderea in ziua de miine, räspindind numele ijcolii de artä din Tirgu-Mure§ ре о arie nebänuit de ma e. Din studiul unor materiale de arhivä care au dat nähere unor lucrari individuale sau colective de mai mare sau mai redusä amploare1, am ales trei serisori, douä din acelasi an (1922) §í una din anul urmätor, a cäror semnifica^ie capätä in zilele noastre valenfe multiple toemai prin continutul lor de un realism zguduitor, prin sentimentele de frätie intre intelectuali romäni si maghiari, de apel la solidaritate pentru a sluji $í apára о cauzá de larp interes obstesc, pe care directorul Conservatorului oräsenesc, Metz Albert (1873—1925), fiu al judetului Mures, näscut la Viforoasa, íntelegea r-o rerveascá si s-о rezolve la cifiva ani de la Unirea Transilvaniei cu Románia, intr-o perioadä istoricä destul de grea in viafa economicä, politicä si spirituals a tärii noastre, intre anii 1918—1923. Cele trei serisori sint apcluri demne, convingätoa re de a se rezolva о probléma arzátoare: aceea ca Tirgu-Muresul sa aibä о institute de invätämint artistic de rang academic. In fapt avea, in drept inca nu. ]. Tr. Dusa, Щп traditiile invätämintului artistic muresean, in Studii si cercctäri de istoria artei, Buc., 1979; Tr. Du$a, B. Dän^oreanu, V. Covätaru, Conservatorul din Tirgu-Mure? si viaj,a culturalä a orasului (1908—1948) (in manuscris, 196 p., 1972); Tr. Du?a, George Enescu si Tirgu-Muresul, in Steaua rosie, nr. 192, (3857), Tg. Mures, din 19 august 1971, p. 2.
