Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 ROLUL BÄNCILOR ROMANESTI 303 acestuia.32 De asemenea, dircctorul executiv Basiliu Podoabä, pe lingä sprijinul bäncii pentru facilitarea acordärii imprumutului ipotecar de cätre „Albina“ pe seama achizitionärii unor proprietati in Feleac, primea in arenda, cu usurintä, unele realitäti aflate in posesia bäncii din Fenesul Säsesc. In acela^i an jurisconsultul „Economului“, Amos Frincu viitor director executiv, primeste la rindu-i, in arenda, proprietatea institutului din Topa-Desartä, iar casierului V. Pop grädina casei Albertfy, pe cind practicantului N. Gogan i se apróba achizitionarea unei proprietati din Someseni in cazul licitärii ?i executiei debitorului.33 In acelasi fei, proceda in 1899 banca „Timisana“, arendind avocatului loan Pinciu, „bärbat de incredere“ al acesteia realitätile ce le poseda in comuna Banloc34. Beneficiarii acestor afaceri n-au fost desigur numai cei din conducerea institutiilor de credit sau din imediata apropiere a lor, ci un cerc muH mai larg de proprieta i instanti, insä fenomenu! in cauzä evidenfiazä si mai mult contributia bäncilor la structurarea directä a unei päturi a burgheziei sätesti ale cáréi interese se impletesc $í se conditioneazä, reciproc in domeniul bancar si in cel agrar, cu consecinte si implicatii in dezvoltarea unei conceptii doctrinare economice integratä curentului täränist. Prin actiunile deosebit de energice in lumea ruralä bändle romäne§ti au fost mijlocul operatiunilor de transferuri din proprietate funciarä nu numai de la mosierii maghiari spre burghezia romäneascä, ci chiar in rindurile populatiei romäne§ti din Transilvania. Procesele debitorilor institutiilor de credit románesti Un capitol imemnat in activitatea institutiilor fmanciare románesti din Transilvania este dimensionat de procesele pe care acestea le poartä cu proprii debitori insolvabili, actiuni, in majoritatea lor cu urmäri deosebit de avantajoase bilanturilor institutiilor creditoare. Actiunile juridice deschise de bánd, atit de comentate si e.iticate in presa epocii uneori chiar de cätre personalitäti favorabile, in principiu activitätii institutiilor de credit, au fost, destul de numeroase In epoca de pinä la 1918, afectind seriös situatia economicä a multora dintre cei improcesuati. О apreeie-e a numärului proceselor debitorilor care nu puteau achita datoriile sau deveneau complet insolvabili este riscant de a se face, intrucit bäncile n-au fäcut din acestea, din motive lesne de inteles un obiect de publicitate, iar pe de altä parte, prin studierea unor statistic? fragmentare о dovedeste fluctuatia lor prea maré ín functie de diferiti factori care includ politica economicä a conducerii institutiilor de credit, relatiile cu clientela, dorintele actionarilor de a obtine rate 32. Arh. St. Cluj., Fond banca „Economul“, Registrul 15, Procese verbale 1903— 1906, Proces verbal din 23 noiembrie 1903, p. 106 $i 108—110. 33. Ibidem, Proces verbal din 14 septembrie 1904, p. 134, 136 si Proces verbal din 2 martié 1905, p. 160. 34. Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timisana1“, dosar 4/1899, f. 20.
