Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
290 FOL A NI COL AE-VICTOR G si prin expozitii ca tematicä diversä, cu prilejul unor adunäri generale sau a unor manifestari cultural-artistice. Astfel, Valea Tirnavelor gäzduia la Blaj, in 31 iulie 1898, о expozitie de manufacture, in iulie 1905 comuna Panade (Blaj), о exceptie de lucru de miná cu prilejul adunärii cercuaie care a omagiat centenarul nasterii lui Timotei Ciuariu, la 12 iulie 1908 la Cräciunel (Blaj) era organizatä о expozitie de lucru de minä la care s-au acordat 12 premii In anul 1922, Tirnäveniul a adäpostit о expozitie de legume si fructe, unde s-au evidentiat „täranii romäni din Bozias §i Custeinic“ §i se prezintä о „expozitie de jocuri nationale“1, cu invitati din Medias si comunele din Va’ea Timavei Mici, acordindu-se premii de 110 coroane- In a-nul 1913 se o'ganrza tot aici, in Timäveni, о expozitie de tesäturi si cusäturi románesti §i au participat 140 de creatoare cu 2000 de obiecte. Cu aceastä ocazie se ac rdä si diplome.10 Asemenea expozitii au avut importanfä pe plan zonal, dar pentru íntreaga Transilvanie edifiicatoare au fost expozífiile ca cele de la Sibiu din 1881 si 1905. ín urma adunärii generale de la Medias (25 august 1897) s-а aprobat ridicarea Casei Nationale la Sibiu, care va cunrinde un muzeu Móric, coiectii arheologice si numismatice, о arhivä, un muzeu etnografic, biblioteca, о salä de conferinte si spectacole de teatru16 17 18. Prin intermediul „Astrei“ s-au fäcut demersuri notabile pentru dezvolta^ea invätärmntului románesc, s-au prezentat nu numai informatii pr:vitoare la continutul manuaielor sau noutätile din pedago-gie, dar se insistä asupra necesitätü de organizare a unor concursuri pentru imbunätätirea manualior. Pe lingä propunerile fäcute la diverse adunäri perbru infilnfa-ea unor scoli de fete sau „scoli de meserii pentru tärani“, la Siohisoara. in anul 1879 s-а hotärit virarea de fonduri bänesti pentru scolile din diferite zone ale Ardealului, iar „ASTRA“ a revitalizat conferintele ce'o’’ pe~te 3000 invätätori románi, fapt care a stävilit nrocesul de restringere a §colii noastre. „Asociatia“ a aco-dat ajutoare pe nlan scolar si cultural scolilor Blajului, in valoare de 7820 coroane in primii 50 de anü de activitate si alte 720 de coroane pentru dotarea cu earn a pimnaziilor in Blaj si Brasov. Eforturile sale, respectiv burse pentru studenti, „locali“ sau pentru ..invätäceii“ din scolile industriale ating, dupä aprecierea lui O. Goga 193 000 coroane, plus incä aproximativ 15.000 de coroane ln anii 1906—1911 pentru prelegerile poporale — foarte mult in conditiile economice precare ale romänilor de atunci.19 „Lira Culturalä” sprijinä ?i ea §colile din Turda §i Blaj, si unor sate intregi li se 16. Pamfil Matei, op. eit., p. 246 ?i referitor la Tirnäveni Arhivele Statului Sibiu, dosar 425/1913 fila 5. 17. Pamfil Matei, op. cit., p. 238. 18. P. Silvestru, Contributia asociatiei „Astra" la educatia poporului si dezvoltarea invätämintului románesc (II), in Revista de pedagogie, nr. 9, an XXXV, septembrie 1986, p. 56—67. 19. Pentru Blai si Bra?ov am consultat: Pamfil Matei, op. cit., p. 272—273; $i aprecierea lui O. Goga la M. Itu, op. cit. p. 46.
