Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
8 ACTI VITATE A ASOCIATIEI CULTURALE „ASTRA" 287 täri ale sale fiind excesiv de academice ca forma, fapt explicabil prin lipsa de experien^á a inceputurilor si prin íncercarea „Astrei“ de a se substitui unei Universität románesti, care lipsea Transilvaniei.7 Dupä 1867, cind politica de maghiarizare a guvernelor statului dualist ameninfa ínsasi existenta fiin^ei nationale a romänilor, „Astra“ se impune prin programul de activitate culturalä, axat pe necesitäfile maselor populare. La propunerea lui Iacob Bologa s-au constituit despärtämintele ?i agenturile, astfei cä dupä adunarea generáld de la Somcuta Mai’e apar in zóna Timavelor despärtämiintele * Blaj comitatui Cetatea de Balta, Sighi?oara — comitatui Albei Superioai-e ?i scaunul Sighi?oarei, Mediae — scaunul Media? si Nechlich, iar in adunarea generalä de la Reghin, din 1890, se hotäri arondarea lor, fiindcá erau prea intinse si ca urmare apare despärfämintul Tirnäveni (Diceosintmartin). Fondurile de sustinere, asociata „Astra“ ?i le-а creat treptat, parte din cotizafüle membrilor, parte din donatii. Aláturi de personalitati ca Al. Starca-Sulutiu, Emanuil Gojdu, Eudoxiu Hurmuzachi, loan si Titu Maiorescu, loan Puteario etc. Asociatiunea a beneficiat de un important sprijin material si din partea altor categorii in afara intelectualilor ca : tdrani, meseriasi, comerciati, invätätori, preoti ?i alte categorii sociale. In anul 1863, 83 de täranú din localitätile Dirlos (Sibiu), 95 din $oimu? (Mure?), 54 din Suplac, 10 din Bäläu?eri (Mure?), to(i locuitorii comunei Smic (Sibiu), au semnat contracte prin care se obligau sä contribuie la spnijinirea „Astrei“ cu cereale si vin ре о perioadä de 4—5 ani ,,. . . pentru inaintarea eulturei ?i literaturiii románé“, fapt ce aräta atmosfera entuziastä in favoarea manifestari lor culturale-nationale ?i cäldura cu care a fost primitä aceastä initiativä de cätre toti romänii. La 24 august 1863, Iosif Sterca- Sulutiu, vicecomite al comitatului Cetatea dö Baltä (Timava Mied) ?i „colectoriu al asociatrunii“1 a inainat comitetului acestuia 84,62 florini obtinuti din vinzarea buratelor däruite de locuitorii comunei Emea, Dirlos, Bernadea, Deaj ?i Bahnea, in favoarea noii societäti culturale, iar in 19 aprilie 1869 trimitea 379,38 florini, reprezentind un nou sprijin acordat de locuitorii orasului Elisabetopole (Dumbräveni) ?i din partea locuitorilor a 18 c mune din zonä.8 Realizarea dezideratului emancipärii nationale in conditiile vitrege ale absolutismului a determinat dupä 1848 regruparea for^elor romäne?ti ?i utilizarea metodelor de actliune culturalä. Aceastä Strategie implica in viziunea frunta?ilor romäni ardeleni realizarea prosperitätii materiale ?i spirituale a maselor, dar si trezirea con?tiinfei nationale ?i Intel egerea rolului lor in infäptuirea aspiratiilor seculare ale poporului nostru. Preponderant, atenfia asociafiunii s-а adresat locuitorilor satelor, iar propaganda culturalä cuprinde publicatu, disertafii pe diferite teme 7. M. Itu, Forme institufionalizate de educatie populari in Romania (1859—1918), Bucure$ti, 1981, p. 47. 8. Pamfil Matei, Astra" Asociatiunea transilvanä pentru literatura romäni si cultura poporului román (1861—1907), Cluj-Napoca, 1986, p. 37.
