Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

ACTIVITATEA ASOCIATIEI CULTURALE „ASTRA" IN ZONA TIRNAVELOR $1 CONTRIBUJIA SA LA LUPTA PENTRU DESÄVIRSIREA UNITÄTII NATIONALE ROMÄNESTI IN PERIOADA

1867-1918

FOLA NICOLAE-VICTOR

Incheierea pactului dualist austro-ungar, in 1867, a avut drept consecinfä inräutätirea consüderabilä a situatiei romänilor, ca §i a altor nationalitäti nemaghiare aflate sub conducerea guvernului de la Budapesta. Legile introduse in anii 1863—1864. in perioada liberalismului limitat de Diéta din Sibiu, vor fi abrogate, dar mo§tenirea acestei perioade va rodi in sentimentul si con§tiinta na(ionala.

Traducind in viatä indemnul lui S. Bámu^iu din memorabilul discurs de la Blaj, din mai 1848, cind aräta: ,,.. • cultura fiecärui popor astäzi e mäsura fericirii si securitätii lui •. . (iar) lumina stiinfelor $i arteior mai mult nu poate fi proprietatea unor clase privilegiate, ci trebuie sä facä bun comun a toatä natiunea“.1

In anul 1861 ia fiin^ä „Asociatia transilvanä pentru literatura ?i cultura poporului romän” (Astra), cu sectiile : filologicä si literarä istoricä §i §tiintificä, avind membri in toate provinciile istorice locuite de romäni. Se materializa astfei propunerea lui A. Iancu, I. Axente Sever §i S- Bálint pentru fundarea unei societäti literare románé, care sä aibä ca scop cultura §i dezvoltarea limbii románé, proiect sprijinit si de Aaron Florian2.

Juristul bra$ovean loan cavaler de Pu$cariu, in articolul „Din tara Oltului“, in martié 1860, da replici criticii severe fäcute de profesorul sibian Zaharia Boiu versurilor stingace ale unor studenti ara deni. Acest material are valoarea unui adevärat apel cätre cele trei milioane de romäni din monarhie, lozinca „viribus unitis“, electrizind inimile románesti de pretutindeni. Profesorul de istorie bläjean, loan Rusu räspunde in ziarul „Telegraful romän“ corespondentului „Din (ara Oltului“ si sprijinä din inimä realizarea unei asemenea idei, care „ ... (trebuie) sä dea о directie mai salutarä ?i mai avantajoasä literaturii noastre §i о reuniune pentru cunostintele diverselor ramuri de stiintä nu poate sä

1. S. Bärnutiu, Romänii si ungurii. Diseurs rostit in catedrala Blajului 2>14 mai 1948 cu introducere si comentarii de G. Bogdan-Duicä, Cluj, 1924, p. 31.

2. V. Curticäpeanu, Miscarea culturalä romäneascä pentru Unirea din 1918, Bucure$ti, 1968, p. 60.