Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

25 PRUSIA si REVOLUTIA ROMANA DE LA 1348 263 furt”103 104. !n periodicul de la Augsburg se mai afirma cä este prima infrin­gere a Ir.ipeitului german la Dunärea de Jos si un semn al lipsei de unitate germana. Concluzia era urmätoarea : „Se pare cä politica dinas­­ticá este incä tot mai puternicű decit politica popoarelor, decit chema­­rea epocii no?“.,MNu cu cult limp íminte, la 19 iulie 1848, evaluínd la fel ca si fiúi sáu atitudinea statelo - germane fafá de Imperiul tarist, Eufrozina Rosetti íi scrisese lui Lascár Rosetti, la Cernáuti : „Pe drept cuvint sustinefi ideea cä Austria §i Prusia fac ochi dulci Rusiei, altfel evenimentele nu ar fi luat aceastä in torsä turä.“105 Päräsind la^ii, consului general s-а indreptat spre Cemäufi, unde dupä cum ne informeazä о scrisoare a lui G. Sion cätre loan Alec­­sandni, din 10 august 1848, — se intilneste cu írunta$i ai partidéi na­­*iomle. „Barom;! RicbJhofen, Consului Prusiei, a venit eri de la Mol­dova, si ne spune cä Soliman Pa$a a venit la Bucure§ti cu imputer­­nicire ca sä restabileze régimül vechiu“'.10“ Inlocuitorul säu, Loos va raporto la 18 august 1848, cä a reluat legäturile oficiale cu guvernul Moldovei.107 In acest timp girantul cc-nsulatului Prusu i de la Bucure§ti, König instiinta Ministerul de Externe despre mersul revolufiei in Tara Romä­­neasca. Rapoartele sale cuprind relatäri informatii privind eveni­mentele din iunie-septembrie 1848 si starea de spirit dominantä in tarä : decretele Guvernului provizoriu incercärile contrarevolutionare de rästurnare a puterii constituite si esecul lor in urma interventiei energice a maselor populare, sosirea comisarului Porfii, Suleiman Pa­sa ín fruníea unei armate otomane, proclamarea de cätre „natiunea ro­­mänä’’ a Locotenentei domne$ti §i concesia fäcutä prin acceptarea ca din ea sä facä parte doar trei membri108 109, etc.Diplomatul prusian remarcä insä semnele de continuitate ale regimului revolutionär, prin interme­­diul membrilor locotenentei care au fäcut parte si din Guvernul provi­zoriu, §i prin persistente tricoloruiui si a devizei „Dreptate, frätie“ s.a.100 Din rapoarte räzbate si speranta, cä Poarta va recunoaste noul ré­gim, iar puterile vor protesta impotriva intervonfiei tariste. Principalul dusman intern al noii puteri il reprezenta boierimea reactionary, care 103. Allgemeine Zeitung, Nr. 275 din 1 octombrie 1848, p. 4351—4352, Anul 1848 ..., t. Ill, Bucure^ti, 1902, p. 687. 104. Allgemeine Zeitung, nr. cit. Corespondent?, adresatä de la „granita valahä“ ii apartine sail a fost redactatä cu concursui lui Richthofen. 105. N. Trandafirescu, Documento inedite privind revolutio romina de la 184S in ReV. arh., Supliment, I,V, vol. XL, 1979, p. 108. 106. Anui 11848 .... t. III. p. 328. 107. Loos cätre Ministerul de Externe al Prusiei, Iasi, 18 august 1848 (raport poli­tic nr. 19). Arh. Stat. Buc., colectia Microfilme R.D.G., r. 2, c. 1073. 108. Vezi $i C. Mure^anu, M. Mure$anu, art. cit. 109. König cätre Ministerul de Externe al Prusiei, Bucuresti, 31 august 1848, Arh. Stat. Buc., colectia Mii-rojilje R.D.G., r. 2, e. 1087—1088.

Next

/
Thumbnails
Contents