Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
15 PRUSIA $1 RE VOLUTI A ROMANA DE LA 1848 25 3 inäbu$irea räscoalei poloneze din regiunea Poznan, ceea ce, de fapt, acesta a §i fäcut. Iar in chestiunea Schleswig-Holstein, disputatä incä, Rusia ceruse retragerea trupelor prusiene din Iutlanda si amenintase cä dacä Prusia nu va restitui cele douä ducate Danemarcei va ocupa linia Vistulei, ulterior tarul amenintind chiar cu räzboi.62 In conceptia cercurilor conducätoare de la Berlin, pozitia adoptatä de Prusia era insä doar provizorie, in perspectiva avindu-se in vedere о sustinere energicä a intereselor germane la Dunärea de Jos: „Cind Germania se va ridica din criza actualä la puterea care i se cuvine in afarä, atunci va veni momentul sä se aducä cu forta о rezolvare satisfäcätoare pentru íntreaga Germanie a importantei chestiuni a Dunäriii, о rezolvare pe care politica de pinä acum a curtii de la Viena a neglijat-o intr-un mod iresponsabil. Pinä atunci insä, pärerea noasträ este ca sä fie evitat cu grijä tot ceea ce ar putea determina Rusia la о interventie si trebuie, atita timp cit nu sintern in stare sä impunem cu putere aceastä chestiune, sä ne multumim cu о pozitie de observator, care, dacä nu promoveazä aceste interese, totu§i, in orice caz, nu le poate compromite in mod ireparabil.“63 Pinä sä-i parvinä aceste instructiuni, Richthofen, convins cä Rusia taristä nu va scäpa momentul pe care il va considera favorabil pentru rezolvarea in propriul interes a chestiunii Dunärii, incearcä sä alerteze Poarta. Asa cä, la 21 iunie 1848, mijloce§te expedierea la Constantinopol (printr-un subofiter atasat cancelariei sale), a unui memoriu al membrilor partidéi opozitioniste, nationale din Moldova adresat marelui vizir. Memoriul, semnat de cei mai de seamä boieri §i proprietari de pämint, de clerul superior in frunte cu mitropolitul Moldovei, de tot ceea ce constituia „opinia publicä“ din aceastä tarä romäneascä, infätisa cei 14 ani de violente si apäsäri ai domniei lui M. Sturdza, precum si reprimarea miscärii din martié, rugindu-1 sä aducä suferintele indurate la cunostinta sultanului, §i cerind mäsuri energice pentru indepärtarea regimului de coruptie, respectiv eliberarea conationalilor arestati.64 Expunind motivele care 1-au determinat sä dea curs rugämintii pe care i-a exprimat-o о delegatie a semnatarilor, in raportul pe care 1-a adresat la 21 iunie 1848 ministrului de externe de la Berlin, A.H. Arnim Richthofen afirma cä n-a fäcut decit sä cedeze presiunii situatiei, a crezut cä pentru pozitia pe care о ocupa este politic sä nu se arate indiferent fatä de dreptate si nedreptate §i a apreciat faptul cä „opinia publicä“ dm Moldova i s-а adresat tocmai reprezentantului Prusiei pentru mijlocirea acestei afaceri, ca un semn deosebit de „incredere o-62. Istorta diplomatiei, vol. I, p. 502, 505. 63. Arh. Stat. Buc., colectia Microfilme R.D.G., r. 2, c. 87,1—872. 64. Vezi, Anul 1848 .. ., t. 1, p. 525—539.
