Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

13

PRUSIA $1 REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848

251

patra natiune, prin numarul de voturi mai mare i$i va putea impune

cererile in dietä, iar natiunea ajunsä la о „pozitie compactä“ va dori sä atragä conationalii diin celelalte provincii románesti, tendintä evidentiatä cu prilejul Adunärii de la Blaj la care au participat numerosi reprezentanti „din toate pärtile Romäniei“. Este mentionatä §i intensa activitate desfäsuratä „in sensui unirii romänilor dintr-un stat, pe cit posibil sub un print german, indicindu-se de cele mai multe ori dinastia austriacä.-“57 58 59 Luind in considerare interesele Germaniei, Richthofen aprecia cä, ín perspectivá, un stat national román, ar fi in stare sä neutralizeze о preponderentä a slavismului, adicä sä reprezinte un factor de echilibru in Europa. Orlicum, prin rapoartele sale, cabinetul de la Berlin era familiarizat cu puternica näzuinfä de unitate statalä a poporului román. Despre intentiile de creare a unei republici sau a unui regat daco-romän a relatat frecvent si presa germanä.54

Incä din martié 1848 autoritätile de la Berlin, dar $i de la Dresda, erau incunostintate prin rapoartele consulului Prusiei de la Bucuresti, Sakellarie de sHuafia nelinistitoare care domnea in Tara Romäneascä. Richthofen transmitea si el informafii, provenite din aceeasi sursä. !n cursul convorbirii pe care a avut-o ín mai 1848 cu domnitorul Gheorghe Вibescu la Bucure^ti, unde a poposit cind a revenit din cälätoria íntreprinsä la Constantinopol, acesta i-a dezväluit cä concomitent cu declan- Sarea miscärii in Moldova au avut loc primele agitatu $i in capitata munteanä, pe care le-ar fi dezamorsat in urma unei discutii avute cu persoanele influente din rindurile „boierimii“. Acestea i-au dezväluit dorinta de „reorganizare totalä a tärii“, pe alte baze decit cele stabilite prin Regulamentul organic si de a-i asigura „o pozitte independentä Si politico-nafionalä“ l':i, dar domnitorul i-a convins cä natiunea nu putea incä realiza „doritul tel al reorganizärii nationale“, lipsindu-i mijloacele suficiente pentru a se putea lupta cu forte militare bine organizate iar agitarea täränimid ar sfirsi cu „o baie de singe“ si s-ar indrepta impotriva boierilor. Dupä opinia domnitorului, imbunätätlrea situatiei tärii ar fi impcsibilä pinä cind nu s-ar putea conta pe un ajutor din afa-57. Romünii la 1859, vol. I, p. 10, vezi si C. Bodea, Lupta romänilor ... , passim; G. Neamtu, Ideea Daco-Romániei, simbol al luptei pentru unitate nationalä in timpul revolutiei de la 1848—1849 din Transilvania In Banatica, V, 1979, р.35У—366; Ap. Stan, op. cit., p. 379—387.

58. Allgemeine Zeitung. Supliment, Nr. 174 din 22 iunie 1848, p. 2782; Nr. 186 din 4 iulie 1848, p. 2965, Supliment, Nr. 188 din 6 iulie 1848, p. 3003; Supliment, Nr. 193, din 11 iulie 1848, p. 3084—3085; Supliment, Nr. 205 din 23 iulie 1848, p. 3277; Vezi si C. Serban, Ecoul revolutiei románé de la 1848 in presa europeaná a vrcmii, in Revolutia de la 1848 in Tärile Romane. Culegere de studii (red. coord. N. Adäniloaie, D. Berindei), Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1974, p. 188. T. Pavel. Revolutia de la 1848 din Tärile Románé in corespondenta cätre ziarul berlinez „Vossische Zeitung", in Rev. de istorie, t. 27, 1974, Nr. 3, p. 437.

59. Richthofen cätre ministrul de externe Arnim, Iasi, 15 piai 1848, (raport). Arh. Stat. Buc„ colectia MicroPlme R.D.G., r. 2, c. 862.