Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
5 I STORIA TRICOLORULUI DE LA PINTICU 231 Bra§ov“5. Din bogata activitate revolutionär desfäsuratä de cätre Constantin Romanu patriot devotat al poporului — activitate mai putin cunoscutä si, ca simbol al datoriei implinite, vom spicui din multitudinea främintärilor pe care le-а träit aceastä figura de revolutionär infläcärat al acestor tinuturi. Profesorul Constantin Romanu s-а náscut la 1821, in com. Teaca, satui Pinticu, jud. Bistrita-Näsäud. Rämas orfan de mic, a fost ajutat sasi facä studiile la Blaj, de cätre coi del unchi ai säi, preotul $tefan Moldovan din Pinticu $i profesorul Grigore Moldovan de la Blaj.6 Fire neastimpäratä, pätruns de spiritul revolutionär al vremii, intrind in conflict cu episcopul Lemeni, trece muntii, stabilindu-se la Bucure§ti, unde se angajeazá ca profesor la un pension particular7. Tn aceastä perioadä de adinci främintärii sociale, face cunostintä cu о serie de oameni de seamä ai vremii, printre care fratii Golesti, lean Maiorescu, Nicolae Bälcescu etc., fapt care a dus la lärgirea ortizontului säu revolutionär, intreväzind, in final, fäurirea Daciei sträbune. La precipitarea evenimentelor si izbuenirea revolutiei in Transilvania, impreunä cu alti devotati luptätori, revine din nou pe plaiurile scumpei lui Transilvanie, unde la 8 mai 1848, aläturi de August Treboniu Laurian §i Simion Bärnutiu, va participa la conferinta pentru elaborarea programului revolutiei, in cadrul cäreia a luat о atitudine hotäritä de а lupta pentru izbinda cauzei drepte a poporului románin cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj, 15—17 mai 1848, Constantin Romanu este ales ca membru in Comitetul National Roman, unde cautä sä derfäsoare о activitate deosebitä pentni cauza justä a romänilor transilväneni, ci§tigindu-§i, astfei, о reputatie binemeritatä- Nesatisfacerea dolea’ntelor juste ale poporului román de cätre diéta de la Cluj eit si de cätre Curtea din Viena, doleante stipulate ín programul de la Blaj, dezamägeste pe Constantin Romanu, care se adreseazä, printr-o proclamatie-scrisoare, adresatä ,,Fratilor de peste Carpaü“ in care, printre altele, i$i exprimä ideile sale inaintate cu privire la revolutie, ideii care-i confirmä maturitatea sa politicä la numai cei 27 de ani ai säi. „Toatä mintuirea romänilor de dincoace de Carpati, atirnä de la unirea si bunästarea Principatelor“. El sesizeazä de la bun inceput, necesitatea luptei comune din toate cele trei täri románé, spupind printre 5. Cornelia Boden, Lupta romänilor pentru unitate nationale 1834—1849, D. Prodan, Cuvint comemorativ .. ., in Analele Academici R.P.R., XII, 1962, p. 289— 311. 6. Silviu Dragomir, Un precursor al unitätii nationale, profesorul ardelean Constantin Romanu-Vivu, Bucuresti, 1929, p. 12—13. 7. Liviu Moldovan, loan Pop, File de istorie, IV, 1976, p. 348—349. Autorii respective publica aici, un studiu asupra vietii $i activtätii profesorului Constantin Romanu-Vivu.
