Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
220 t MIHAI SZABÖ 16 urmärind deznationalizarea acestora, Despärfämintul continua munca de difuzare a cärtflor $i bro?urilor editate de „Astra“, de infiinfare de női biblioteci, permanentizeazä §ezätorile folclorice, organizeazä manifestari teatrale, prelegeri „poporale“ §i alte actiuni de culturalizare. Extinzindu-§i activitatea, despärtämintul a d?tigat un prestigiu tot mai mare. Numärul membrilor $i activitatea despär^ämintului s-а extins intr-atita, incit, in 1913 despärtämintul se desparte in douä : despärtämintul Reghinului si despärtämintul Gurghiului. Unul dintre meritele deosebite ale Despärtämintului „Astrei“ a fost promovarea cu consecven^a a con?tiintei nationale a poporului román, sustinerea ideii de libertate ?i independents national;!. Sub inriurirea ideilor de libertate nationals, a con§tiintei nationale comune intregului popor román, mai multi romäni din Reghin, aläturi de populatia romäneascä din intreaga Transilvanie au sprijinit räzboiul de neatirnare a Romáméi prin ajutor material si financiar destinat osta$ilor räniti pe cimpurile de bätaie pentru independenta nationals a poporului. ln toamna anului 1877, din initiativa avocatului Patriciu Barbu, director al Despärtämintului „Astrei“ din zona Reghinului a ulat fiinfä un „Centru de Colectare” unde s-au strins, numai din oras, de la 21 locuitori, о sumä de 27 florini §i 9 lei §i diferite materiale pentru räniti, iar din comunele invecinate, de la 92 persoane suma de 46,20 florini, pinzä si stergare. Ajutorul modest al locuitorilor romäni din Reghin si imprejurimi in condifiile de restrictie din partea autoritä^ilor, aläturi de efortul tuturor romänilor a contribuit la infäptuirea aspirafiilor de libertate si unitate nationals a neamului romänesc48. In culturalizarea populatiei románesti, a cäror ponlere in oras a crescut tot mai mult, un rol insemnat a avut si „Societatea culturalä a meseria§ilor romäni“ din Reghin, infiintatä in 1918. Ea a constituit un cadru organizatoric bun pentru educarea meseria§ilor, afirmarea talentelor acestora in munca culturalä. Scopul acestei asociatii, preväzut ín statutul de functionare, a fost „promovarea intereselor culturale §i morale ale meseria?ilor romäni din Reghin prin instituirea unui cabinet de lecturä cu bibliotecä, aranjarea de lecture literare, productiuni declamatice, teatrale ?i prelegeri publice, infiintarea unui cor vocal §i instrumental“49. De§i majoritatea membrilor din conducerea societätii sint intelectuali, munca se desfä$oarä in rindul meseria^ilor. mai ales a celor tineri. Societatea infiinteazä о bibliotecä, injghebeazä un cor al tinerilor sub conducerea invätätorului Alexandru Moldovan. Viata artisticä si muzicalä. In näzuinfa pentru cultivarea oamenilor un rol insemnat a revenit miscári i artistice de amatori desfäsurate in 48. Paul Abrudan, Contributia muresenilor la räzboiul de independentä, in „Vatra'\ Seria nouä. An. VII, nr. 7 din 20. Ill, 1977. 49. Statutele Societätii culturale a meseriasilor romäni din Reqhinul säxesc, Reghin, 1913.
