Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
206 t MIHAI SZABÓ 2 inflorirea doritä“. Reghinul i?i va mentine statutul de ora? privilegiat, liber, regese pinä la noua reorganizare teritorialä (1876) cind prime?te statutul de ora? cu consiliul organizat, fiind subordonat din nou comitatului. In perioada de refacere cre?te numärul me?te?ugarilor, se deschid női ateliere, unele mai mari, care lucreazä cu 5—10 calfe. Breslel'e devin tot mai mult о frinä in dezvoltarea liberä a industriei me?te?ugäre?ti ?i se vor desfiin(a, oficial in 1872. In rindul meseria?ilor din Reghin insä se manifesta in continuare tendinea de unire ?i organizare, de gäsire a unor forme noi, ce se va finaliza prin eonstituirea de asocia(ii industriale. Eie vor juca un rol pozitív in activitatea economicä ?i socialä a ora?ului. Raportul pe anul 1878 al viceprefectului judetului Mure?—Turda cu privire la starea judetului ?i a mäsurilor economice luate, menfioneaza cä industria judetului ar cunoa?te un avint mai mare daca ar exista asociatii industriale, dar, afarä de Reghin, pe teritoriul judetului, asemenea asocia(ii nu exista“4. In 1887 in ora? au func(ionat cu о activitate insemnatä 15 asemenea asocia^ii, printre care: asocia(ia täbäcarilor, cojocarilor, cizmarilor, curelarilor, croitorilor, timplarilor, dogarilor etc. A- socia(iile au avut statutele proprii in care au fost precizate scopurile acestora: aprovizionarea meseria?ilor cu materie primä, desfacerea ordonatä a produselor, apärarea membrilor impotriva concuren(ei sträine etc. Vechea industrie de breaslä din ora? se transforma in industrie me?te?ugäreascä care a cuprins intreaga gamä a meseriilor. Preponderen(a atelierelor me?te?ugäre?ti se va men(ine ?i in primii ani ai secolului nostru. In ultimul deceniu al secolului trecut situa(ia meseria?ilor a devenit tot mai grea, atit datoritä ratelor ?i dobinzilor mari ce trebuiau plätite pentru imprumutul din 1850, cit ?i mai ales, greu táti lor pe care le provoca concurenta märfurilor austro-ungare. In situate foarte grea se aflau cizmarii, pantofarii ?i cojocarii. Ace?tia din urmä au ?i intervenit pe lingä camera de corner^ ?i industrie pentru apärarea lor impotriva concuren(ei sträine, pentru infiintarea unui teritoriu vamal independent ?i gäsirea unor cäi ?i posibilitäti de a exporta inspre räsärit, adicä dincolo de Carpali5. Din statisticile vremii rezultä cä numärul atelierelor mici era destul de maré, in cele mai multe cazuri patronul luerind singur sau cu 1—2 4. Egyesült Maros-Torda vármegye 1878-iki állapotáról a tett közigazgatási intézkedésekről évi jelentése; a vármegye alispánja (Raportul subprefectului judetului unit Mures-Turda despre starea judetului $i másurile economice luate), Tirgu-Mure$, 1879, p. 39. 5. A marosvásárhelyi kereskedelmi és iparkamara jelentése 1895 évben (Raportul Camerei de comert $i industrie pe 1895), Tirgu-Mure?, 1896, p. 269; 272. In continuare A marosvásárhelyi .t i.
