Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
13 CONTRIBUTI! LA STUDIUL EMISIUNILOR MONETÄRE 201 loarea unui ducat era de 4 flonini (respectiv 240 creifari), dupä 17 iulie 1742 valoarea s-а ridicat la 4 florinin §i 9 creitari. Dupä 7 noiembrie 1750, valoarea ducatului „imperial” era de 4 florini §i 10 creitari, iar cea a ducatului de Kremnica 4 florini §i 12 creitari, aceastá valoare ridicíndu-se ín 1782, la 4 florini si 16 creitari, iar cátre sfir§itul domniei lui Iosif al II-lea s-а urcat la 4 florini ?i 30 creitari. Valoarea unui florin este: 20 gro$i, 40 polture, 60 creitari sau 100 denari. Valoarea polturei (potor, polturac in limbajul uzual románesc din Transilvania): 1 1/2 creifari sau 1/2 gro§i. Moneda de 3 creifari era numitä gros- Un „gröschel“ valóra 3/4 creifar. Valoarea creifarului era, mai departe, de 4 „pfennig“ respectáv „fileri“. Dénárul valóra 3/5 creifar, adicá 0,6 creifar. Exista §i „quadrant“ul, cu valoarea de 1/4 creifar. Se mai aflau ín circulate si piesele de 1, 1/2 §i 1/4 pfenigi. UNITÄTILE MONETÄRE DE CALCUL Avind in vedere complicafiile provocate de circulatia monetarü, era necesarä posibilitatea calculárii in baza unui echivalent constant- Astfel. s-au format diferite unitäfi „de calcul“43, apärute deja in secolele XV—XIV. Acestea nu au fost emise. О astfel de unitate de calcul era „florinul unguresc” apárut la inceputul secolului al XIV-lea si fiind „in circulare“ pinä pe la mijlocul secolului al XVII-lea, unitate ce valóra 100 denari. Incepind din secolul al XVII-lea apare florinul „renan“ (de ne Rhin) care valóra 60 creifari. In circulatia monetarä localá s-au format insä §i alte unitäfi de calcul, sub diferite denumiri, provenind, pe de о parte din totalizarea diferitelov tipuri de monede, iar pe de altä parte din cauza fluctuafiei valorice a monedelor uzuale. „Florin scurt“ a fost nurnit florinul cu valoarea de 99 denari, adunat din 33 polture (florinul unguresc valóra 100 denari). In secolul al XVTII-lpa, „florinul scurt“ apare §i sub denumirea de „florin täränesc”, echivalent cu 16 §i 1/2 gro$i, adicä 49 §i 1/2 creifari („cruceri“ uneori in limbajul romänesc transilvan contemporan). Mai tirziu, sub denumirea de „florin scurt“ s-а infeles un florin de calcul valorind 50 creitari. cu 10 creitari mai mic decit „florinul renan“ cu valoarea lui de 60 creifari. S-а mai calculat i?i in „taler scurt“ care valóra 1 si 1/2 florini caiculati cu 150 denari sau 90 creitari. Un „florin räva§” („vonás forint”) rezultat din adunarea a trei „maria$i” (monedá de 17 creifari) valóra 51 de creifari. Poporul §i-a alcätuit denumiri proprii pentru diferitele monede, luind in considerare cite о caracteristicä a acestora. Astfel apare „huso?“, „Kopfstück“ pentru moneda de 20 creitari; talerul „lajia$“ pentru talerii bätufi dintr-un argint mai bun si о greutate mai mare, pentru cir- 45 45. Pentru toate aeeste sisteme de calcul a se vedea Kőhegy-Nagy, op. c it., p. 111.
