Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

CONTRIBUTU LA STUDIUL EMISIUNILOR MONETÄRE ALE

MARIÉI TEREZA (1740-1780)

I CSIKY EMIL I

La 4 decembrie 1691 Leopold I a confirmat Diploma Leopoldina, prin care Transilvania devine principat ereditar al casei Habsburgilor- Cu acest act incepe, poate cea mai intunecatä perioadä din zbuciumata istorie a Transilvaniei, proces caracterizat prin „schimbarea jugului de lemn cu jugul de fier“.1 Instalarea administra(iei habsburgice ínseamná §i introducerea monedei austriece. Schimbarea sistemului monetär avea urmári nefaste asupra economiei principatului, contribuind din plin la pauperizarea maselor populare.2

Nu ne-am propus sä ne ocupám de economia bazinului Transilvaniei secätuit ín mod sistematac, prin diverse mäsuri economice si administrative, de toate bogätiile lui. Intentionäm sä ne ocupäm mai indeaproape doar de о anumitä perioadä a politicii monetäre austriece si anume perioada domniei Mariei Tereza.

Carol al VI-lea a fost urmat pe trónul Austriei, in baza decretului „Pragmatica Sanctio“ (19 aprilie 1713), care prevedea mo$tenirea tronului §i pe linie femininä, de fiica sa Maria Tereza (21 octombrie 1740 — 29 noiembrie 1780), atunci in virstä de doar 23 de ana. ln perioada domniei sale, Habsburgii, au devenit stäpinii unui adevärat Imperiu situat in bazinul Dunärii. Aceastä pei'ioadä a insemnat si ascensiunea Austriei, bineinteles in detrimentul provindiilor, totodatä reprezentind si о perioadä främintatä a istoriei monetäre austriece. Douä reforme monetäre principale sint legate de aceastä perioadä: introducerea sistemului monetär al eonventiei,3 in 1754 §i cu cinci ani mai tirziu, ín 1759, baterea monedelor de aramä in toate monetäriile Imperiului.

1. Nicolae Iorga, Istoria románilor din Ardeal si Ungdria, Bucure$ti, 1Ш5, I, p. 333.

2. C. Daicoviciu, $t. Pascu, V. Chereste?iu, T. Moraru, Din istoria Transilvaniei, I, Bucure$ti, 1960, p. 154, 158; cf. M. Constantinescu, C. Daicoviciu, $t. Pascu ($i colab), Istoria Romäniei, Compendiu, Bucure?ti, 1969, p. 235.

3. F. Schrotten, Wörterbuch der Münzkunde, Berlin-Leipzig, 1930, art. Konventionsfuss. Atit pentru indicarea acestei surse de informatii, cit !>i pentru amabilitatea de a ne orienta cu sugestii utile, exprimäm mulfumiri, §i pe aceastä cale, prof. Eugen Chirilä de la Cabinetul numismatic al Institutului de istorie ?i arheologie Cluj-Napoca.