Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
3 TIPURILE SI TEHNICA DE CONSTRUCTE 17 Ccrcetárile arheologicc efectuate ín ultimii ani au umplut un goi privind stabilirea formelor de locuire a purtátorilor culturilor din neolitic. Asa-zisa „culturä preceramicä“, atestatä ca fiind cea mai veche cultura neoliticä2, deocamdatä ín sud-estul Transilvaniei este necunoscutá. Cronologic cultura Starcevo-Cris este considerata cea mai veche culturä neoliticä pe aceste meleaguri. In nord-vestul Transilvaniei, cercetärile reeente au stabilit trei tipuri de locuinte de culturä Starcevo-Cris, care „nu reprezintä cronologic sau evolutiv faze diferite in dezvoltarea acestei culturi“ 3. In Banat si in mijlocul Transilvaniei, de asemenea locuintele au fost de diferite tipuri, bordeie, locuinte de suprafata, care cronologic aparfin diferitelor etape de dezvoltare ale acestei culturi4. In sud-estul Transilvaniei, cu ocazia säpäturilor de la Let observatiile fácute nu au fost suficiente pentru a stabili forma $i constructi a locuintelor culturilor Cris, Boian §i Ariusd5 6, ale cäror resturi de culturä au fost depistate in douä campanii de säpäturi. Descoperirile din Moldova au imbogätit cunostinfele noastre in privinta formei de locuire a purtátorilor acestei culturi.8 La Turia, in douä asezäri au fost stabilite forma si constructia locuintei din cultura Cris. Aspectui ceramicii descoperite in aceste asezäri aratä douä faze de dezvoltare ale acestei culturi. Semibordeiul färä gäuri de pari este tipul de locuintä mai timpuriu decit cel de suprafata descoperit pe maiul sting al píriului. La acest ultimul tip de locuintä stilpii au servit pentru sustinerea peretilor si a acoperisului locuintei. Peretii au fost impletiti cu nuiele si acoperifi cu lut, fapt dovedit de bucäfi de lut ars la rosu, cu amprente de nuiele. Gäurile au dimensiuni de 8—12 cm si aratä cä stilpii erau trunchiuri de copaci nefasonati, neascutiti la capät si bätuti in solul viu. Stilpii au fost direct infipti in pämint, numai pe latura sudicä a pridvorului, la locuintä nr. 2, au fost fixati intr-o groapä säpatä, procedeu observat de A. László la Malna§7, in a§ezarea de culturä Cucuteni-Ariu$d. Ambele tipuri de locuintä au avut acoperi§ in douä ape. In interiorul locuintei cu pridvor nr. 2, spatiile de depozit, vatra si locul de muncä s-au putut observa desi о despärtire internä nu а 2. V. Milojcic, Zur Chronologie der jüngeren Stein — und Bronze Zeit Südost, und Mitteleuropas, Germ, 37, 1959, 65 — Präkeramisches Neoliticum auf der Balkanhalbinsel, Germ. 38, 1960, p. 320—335. 3. D. Ignat, Tipuri de locuinte in asezärile apartinind culturii Starcevo-Cris din nord vestül Romäniei, in Crisia, 1983, p. 9—16 4. Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis, IV, 1979, p. 25—28. 5 Székely Z., Säpäturile de la Let, 1951, (3—20) ; E Zaharia,Dacia, VI, 1962, p. 10—12. 6. Vezi bibliografie la G. Lazarovici, op. cit.; E. Comsa Neoliticul pe teritoriul Romäniei, 1987, p. 137—140 7. A. László, Date noi privind tehnica le construcfie a locuintelor neolitice, ArhMold XII, 1988, p. 24, 31. Z — Marisia — XV—XXII
