Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
168 IOAN EUGEN MAN 10 pectului sträzilor §i constructor din cetate. Documentele, ca $i literature de specialitate29 30 31, men^ioneazä ca existente in incinta cetätii a douä sträzi: Cozma ?i Damian, prima ca fiind situatä paralel cu latura de nord a cetätii. Este de presupus cä aceastä stradä a existat incä anterior construirii noii cetäti, sau cel putin avind grupäri de case, deoarece, in vederea construirii noilor curtine $i bastioane, Consiliul ora§ului este obligat sä facä unele schimburi de proprietati, constructiile dobindite urmind sä fie demoiate. Asemenea schimburi sint si cele din 4 aprilie 1622 cind о rasul oferä lui Caterina Csenteri 0 casä in strada Singeorgiului pentm casa ei din strada Cozma20 sau cel din 16 ianuarie 1623, prin care preotul Grigoriu Vásárhelyi prime§te din partea orasului о casä in str- Singeorgiului §i suma de 150 florini, tot pentru о casä din str. Cozma.3'. Studiind planimetria ansamblului cetätii, ca $i reprezentärile grafice mai tirzii, din secolul al XVIII-lea (plansa nr- LXI), se pot distinge in acelasi aliniament cu actuala clädire provenitä din aceeasi perioadä, а incä altor clädiri, iar pe partea opusä altele douä, eie indicind traseul posibil al sträzii Cozma. Tinind cont si de faptul cä aceste constructii se aflau in dreptul Bastionului Portii, se poate trage concluzia cä eie sínt rämäsite ale vechii sträzi. Strada Damian nu putea fi decit spre latura esticä, in dreptul accesului de pe iatura nordicä, in locul constructor asanate fiind construitä actuala clädire cu parter si etaj (fosta manutantä), tot din secolul al XVIII-lea.32 Aici, in incinta cetätii, se afla si Casa Consiliului, primäria, care, dupä cronica in versuri a lui loan Borosnyai Lukáts, era construitä din piaträ (kő emeletye) si avea douä nivele. Construct este amintitä cu ocazia hotäririi Consiliului oräsenesc din 11 ianuarie 1649, prin care se dispune ca pentru viitor primarul sä nu mai convoace consiliul la domiciliul säu, ci, pe cheltuiala sa, sä-i eherne la primärie ; ca si la 1 ianuarie 1650, cind se hotäräste ca primarul, atunci cind din cauza imbolnävirii n-ar putea sä meargä la Casa consiliului, sä aibe libertatea de a chema consiliul la casa lui, dar färä sä abuzeze de aceasta. De asemenea, cheia Conservatorului aflätoare la cetate, sä fie in mina a patru membri din cadrul consiliului33. Care a fost numärul lncuin(elor din incinta cetätii, régimül de inältime al acestora, cit si din ce materiale erau executate, sínt elemente pe care documentele le ignorä si de aceea reconstituirea lor este in-29. Orbán Balázs, op. cit., p 131. 30. Arh. Statului Tg. Mures, Acta politica, nr. ШЛбЗ/Шбгг. 31. Ibidem. 32. Planul cetätii din anul 1750 a lui Theumern $i gravura din anul 1736 a luj Johan Conrad Weis. 33. N. Szabó, Arhiva Sfatului popular al orasului Tg. Mures (sec. XV—XIX) in Revista arhivelor, Bucure^ti, III, nr. 1, 1960, p. 239.
