Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
160 IOAN EUGEN MAN 2 Devastatä §i ruinatä, vechea fortificatie, impreunä cu biserica si mänästirea nu mai poate oferi nici un adäpost locuitorilor impotriva atacurilor externe. Consecintele acestor campanii impotriva orasului au determinat eforturile locuitorilor, ce s-au esalonat de-а lungul primei jumätäti a secolului al XVII-lea, ín vederea construirii altéi cetäti, mai vaste si mai functionale, care sä-i protejeze in momentele critice. Ideea construirii cetätii apartine frunta^ilor orasului, Borsos Tamás, loan Nagy Szabó si Mihai Nagy Szabó care, aflati in refugiu la Brasov, unde exista о puternicä cetate, au remarcat importanda pentru apärare a curtinelor si bastioanelor.4 Cu toatä opozitia nobilimii si a unor locuitori, incä in luna august a anului 1602 s-а inzidit u$a mänästirii,5 6 iar in jurul zilei de 8 septembrie, cu ajutorul breslasilor din oras §i al iobagilor, se trece la fortificarea constructiilor rämase, pentru inceput, procedindu-se la intärirea structurilor vechiului castel“. Drept urmare, deschiderile ferestrelor bisericii si ale mänästirii, precum si usile acesteia din urmä, sínt reduse la dimensiunile meterezelor pentru armele de foc, prin umpluturi de zidärie. Tigla necesarä reparärii acoperisului s-а procurat de la fosta bisericä „Sfintu Nicolae“ care, la rindul ei, a fost distrusä. In jurul constructiilor monahale au fost ridicate palisade provizorii, construite din pereti dubii din birne de lemn, cu umpluturä de pämint §i intärite cu turnuri de lemn ?i ?ant de apärare. Lucrärile avanseazä destul de repede íncít aproape sínt terminate la 27 septembrie 1602,7 acestea fiind pästrate pinä la trecerea construirii noii cetäti-Actiunea inceputä de locuitorii orasului este sprijinitä si de Basta care, la 28 ianuarie 1603 prin ordinul säu emis la Alba Iulia, indeamnä nobilimea sä colaboreze cu acestia pentru restaurarea clädirilor din vechiul castel8. La inceput, preotii bisericii din cetate impiedicä executarea lucrärilor susfinind cä teritoriul din jurul bisericii este al lor ecclesiasticus fundus si ca urmare nu sínt de acord cu construirea nici unei fortärete. Dupä lungi parlamentári cu consiliul orasului, s-а convenit sä se accepte repararea constructiilor deteriorate si executarea cetätii, urmind ca pentru scoalä sä se punä la dispozitie о clädire de lingä fosta bisericä „Sfintu Nicolae“9. Convins cä fortificatia construitä nu poate oferi decit un slab mijloc de apärare al locuitorilor, in anul 1605 primarul Bor-4. ETA, p. 75. 5. Kővárry László, Erdély építészeti emlékei (Monumentele de arhitecturá ale Transilvaniei), Cluj, 1866, p. 103. 6. ETA, p. 76—77. 7. Traian Popa, op. cit., p. 101. 8. „scholam autelatam at templum in statum formamque Castelli", In SzOL., VI, Cluj, 1897, p. 3. 9. Orbán Balázs, A Székelyföld leírása (Descrierea secuimii), Budapesta, 1870, IV, p. 119.
