Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

TIPURILE SI TEHNICA DE CONSTRUCJIE A LOCUINTELOR NEOLITICE DIN A$EZÄRILE DE LA TURIA (jud. Covasna)

SZÉKELY ZOLTÁN

In valea piriului Turia, unde este asezatä comuna Turia, omul s-a stabilit din timpurile cele mai vechi si a läsat resturile lui de cultura materialá din diferite epoci. Purtätorii diferitelor culturi din neolitic í§i construiau locuin^ele lor pe ambele maluri si in väile laterale ale piriului. In urmätoarele rinduri ne vom ocupa numai cu tipurile si constructia locuintelor din neolitic, care au fost descoperite in aceastä vale.

La capätul sud-estiic al comunei Turia, pe malui drept al piriului cu acelasi nume este asezat conacul familiei Apor.

Terasa piriului este un teren piat, cu panta lenta spra albia piriului. Acest teren, in mare parte a fost excavat si pämintul transportat, ca pe acest loc sá se construiascá silozuri din beton, distrugind astfel un loc de asezare a omului incä din neoliticul timpuriu. S-а pästrat intactä numai о fisie de teren lungä de 65 m si latä de 20 m unde s-au putut face säpäturi arheologice. Pe acest teren au fost executate 7 santuri. Stratigrafia santuri lor este urmätoarea: peste nisip aluvial s-а depus un strat compact brun gros de 0,30—0,40 m, urmat de un alt strat de culturä cenusiu gros de 0,40 m si un strat de humus gros de 0,5—0,10 m peste care a fost un strat de nisip adus pentru lucrärile de constructie. Stratui de culturä brun apartine culturii Cris, in care au fost gäsite trei locuinte Si trei morminte.

Locuintele au fost semibordeie säpate in pämint, de forrná pätratä, cu dimensiunile: 3 x 3 m. Vatra a fost de forrná rotundä fäcutä din pietre cu suprafata lutuitä sau din lut. Nu s-au gäsit urme de pari. Bucäti de chirpici cu amprente de nuiele pästrate in grämezi la colturile locuintelor. au arätat cä peretii locuintelor au fost fäcuti din nuiele si lutuiti gros. Acoperisul era format dintr-un schelet de cäpriori si invelit cu trestie (pl. I).

Pe malul sting al piriului, terasa este mai latä fiind teren agricol; paralel cu piríul platóul este traversat de un drum cimpenesc. Locul este denumit „Ciobot“. Lingä drum au fost executate trei santuri (S.I.— III), in direcfia nord-est, sud-vest. La о distanda de 150 m de la S. II a fost executat un sant lung de 30 m, lat de 1 m. in care au fost deschis*