Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
13 IO AN I. COSTE A 149 au devastat avutul si bunästarea reghinenilor’7. Aceste fenomene au avut ca urmare accentuarea säräciei. Cerealele s-au scumpit, in special griul ajungind la 50 de florini mierta, carnea a inceput sä lipseascä de pe piatä- ln 1817, an cumplit de foamete in Reghin si imprejurimi, oamenii mincau un fei de „piine“ din coceni mäcinati si paie zdrobite presäratä cu pufinä fäinä de oväz sau porumb57 58. In aceastä situafie criticä breslele se väd obligate sä actioneze energic pentru a-si asigura prin meste^ug baza reconstructiei. Se poate aprecia cä, pinä in anul 1830 s-а inregistrat, pe fundalul unei crize generale a breslelor, chiar о inviorare a me§tesugurilor. Au intervenit insä si schimbäri insemnate pe tärimul indeletnicirilor economice ale populatiei din Reghin. Noile indeletniciri: plutäritul, distilarea bäuturilor, cultura cartofului etc., au fost temporar intrerupte de evenimentele revolutionäre din octombrie—noiembrie 1848, dar apoi au continuat cu si mai mare intensitate. Noile indeletniciri aläturi de meste§ugurile traditionele au fäcut ca progresul si bunästarea sä se facä repedc resimtite. ln 1818 se fac primele pavaje, apói sínt pavate sträzile principale. S-au construit noi edificii de interes obstesc ca biserica greco-catolicä, §coala de fete „casa de bal“59 60 61 62 etc. Aceastä inviorare economicä a localitätii, din prima jumätate a secal XIX-lea, s-а bazat pe douä noi indeletniciri, distilarea de bäuturi spirtoase §i comertul cu lemne, la care se adaugä in mäsurä mai micä comertul cu miere si bäuturä ce se produce din ea. Aceste indeletniciri au dus treptat la abandonarea mestesugurilor si trecerea la intreprinderi cu caracter comercial $i industrial. Elementele burgheze, mai§trii breslasi, si mai ales negustorii infiinteazä unele intreprinderi manufacturiere, ■care au toate träsäturile unor manufacturi de tip capitalist. In aceste intreprinderi se foloseste munca salariatä, muncitorii provenind in special din calfe de breaslä, specialisti sträini sau tärani din jurul orasului. Distilarea rachiului a ínceput mai intens incä de pe la 1780, dar s-а intensificat, mai ales, dupä anul 1817, cind s-а introdus pe larg cultura cartofului00. Din 1799 rachiul se fierbea si din porumb. Din 1808 a fost instituit un control general al cazanelor de tuicä, care a fost exercitat de un functionar ales la nivei de comunitate01. Cu timpul multimea cazanelor de tuicä au ajuns mari distilerii. In 1870 erau deja 16 asemenea distilerii de spirt care functionau cu aburi6-’. 57. loan I. Costea, Reghinul in imprejuräri mai pufin cunoscute partea I, In Steaua rosie, nr. 16, din 20. I. 1980, p. 3 $i partea a H-а, in Steaua rosie, nr. 28, din 3 februarie 1980, p. 3. 58. F. D. Teutsch, op. cit., III, p. 15—18. 59. Beiträge, p. 262. 60. Beiträge, p. 188. 61. F. Keintzel Schön, Reghinul acum 100 ani — B.D.Z., nr. 29, din 1929. 62. T. H„ nr. 11218, din 25. XII. 1910
