Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

3

SUD-ESTUL TRANSILVANIEI IN SECOLELE IV—XIV

131

pe acest loc mai dáinuiau unele elemente gepidice, dupá cum arata matériáiul ceramic si obiectele descoperite ín aceastá a?ezare.4 Dominatiei gepidice i-a pus cápát invazia avarilor, care dupá anul 568 §i-au impus stápínirea lor asupra teritoriului dominat de gepizi, prin urmare §i a regiunii din sud-estul Transilvaniei, de unde resturi de culturá matériáié avaricä, in afará de tiparele de harnasament de la Corund si tezaurul monetär bizantin de la Firtus, deocamdatá lipsesc cu tótul.

Printre popoarele care au pátruns pe teritoriul Transilvaniei dupá prábu$irea dominatiei gepidice, sint amintiti slavii. Despre perioada in care slavii au pátruns §i s-au asezat pe teritoriul tárii noastre, mai ales in regiunile care au fost in legáturá mai strinsá cu Imperiul, ne informeazá izvoarele scrise. Pentru tinuturile mai índepártate, ca Transilvania datele istorice sínt foarte putine sau ne lipsesc cu tótul. Sápáturile intreprinse in ultimii ani, ín valea Oltului si a Tírnavei Mari, au scos la ivealá mai multe asezári apartinind sec. VI—VII, care ne permit sä stabilim pátrunderea slavilor ín Transilvania in a doua jumátate a sec- al Vl-lea si sá putem diferentia in cultura matériáié descoperitá ce este Slav si ce apartine populatiei locale.

Cele mai vechi resturi de culturá matériáié ale slavilor au fost descoperite in valea Oltului, in asezárile de la Cernat si de la Poian (nivelul I), jud. Covasna (pl. XLIX/1—2, 6), §i in valea Tirnavei Mari, — la Bezid, nivelul I, (jud. Mures). Matériáiul ceramic fácut cu mina descoperit ín aceste asezári reprezintá tipuri de vase cu forme foarte pufin dezvoltate, care sínt caracteristice pentru asezárile slave din sec. VI de pe cursul superior al Niprului, de aspect Jitomir-Korceac sau tip Penkovka si in aria culturii Ipotesti-Cindesti. Vasele lucrate la roatá rapidé sint cunoscute tot din cultura Ipotesti-Cindesti si in asezarea de la Bratei. Pe baza acestui material ceramic si a doua fibule descoperite, una digitatä, cealaltä bizantiná, (pl. LII/1—3) le putem incadra in sec. VI e.n.. In acest orizont cultural se pot bine diferentia cele douá elemente componente, elementul autohton daco-romanic si elementul slav. О perioadá mai tírzie reprezintá asezárile descoperite in valea Tirnavei, la Bezid — nivelul II, Sálasuri (jud. Mures), Eliseni, Filiasi, Cristur, Simonesti, Medisorul Maré (jud. Harghita), ín valea Oltului la Coseni, Sfintu Gheorgho, Anghelus, Cernat, Poian, Turia (pl. L/2—15)- In inventarul bordeielor din aceste asezári apar vasele de „tip Praga“, de о forrná mai evoluatá a tipului clasic (pl. L/2), si se mai pástreazá si vase fácute la roatá rapidé. Lipsesc insä vasele de tip arhaic si apar unele elemente de forrná si decor, care sint cunoscute din alte asezári datate mai tirziu. Pe baza cercetárilor arheologice executate ín aceste asezári putem constata, cá slavii sint atestati ímpreuná cu elemen tele romanice; nu s-а identificat piná acum nici о asezare si nici о locuintá ín care elementele de culturá matériáié sá aibá un caracter unitar slav. Propor-4. Idem, Sáp&turile la Porumbenii Mid, sub tipar !a Marisia, XV—XXII.