Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
126 SZÉKELY ZOLTÁN 6 Säpätura din 1960. ín campania de säpäturi a anului 1960 s-au fácut cíteva sec(iuni pentru verificarea observatiilor fácute ín cursul cercetárilor anterioare, observatu care s-au continuat-2 Sáncul nr. 25. Lung de 9 m §i lat de 1 m, a fost táiat perpendicular pe janiul nr. 17. Sub humus, píná la 0,45 m se aflá о depunere ín care s-au gásit cíteva fragmente ceramjce cenu$ii care apartin locuirii prefeudale-Santul nr. 26, deschis nord-sud, perpendicular pe santul nr. 22 (15 m X 1 m). La 0,30 m adincime s-au gásit numai fragmente ceramice cenusii lucrate la roatá. Santul nr. 27, orientat nord-sud (17 x 1 m) táiat perpendicular pe pántul nr. 7- Sub humus píná la 0,40 m s-au gásit fragmente ceramice Wietenberg prefeudale. Suprafata nr. 28 (5 x 5 m) deschisá ín santul de apárare din mijlocul platoului lingá §anful nr. III. In aceastá regiune au fost cele douá straturi de cultura, cel prefeudal de culoare bruná, gros de 40 cm si cél negru roman gros de 50 cm. ín depunerea de pámint negru s-au gásit fragmente ceramice prefeudale, un cutit de fier, multe oase de vite si porcine, bucáti de cárbune. x X X Pe baza observatiilor fácute si a materiaíului descoprit in cursul sápáturilor efectuate íntre anii 1956—1960 s-а putut ajunge la urmátoarele rezultate: — purtátorii culturii Wietenberg s-au stabilit primii pe partea nordicá a platoului si ei au construit valul si §an^ul de mijloc. A urmat un interval de timp destul de lung píná cind, in epoca romanä, ín sec. II—III e n. terenul a fost iarä§i locuit, dupä cum ne aratä cele douá monede ale lui Vespasian, si Commodus, precum si resturile de locuintä si matériáiul ceramic roman, cele douá inele descoperite ín spatele valului si ín panta interioará a ssntului de mijloc (pl. XLIIL3—5, 7—8). Populatia din aceastá perioadá, adincind sáncul l-а folosit ca fortificatie. Perioadei urmátoare, a sec. III—IV, íi apartin locuinta din pántul nr. 17, precum si fragmentele de vase cenusii cu margine ingrosatá de tip cultura Sintana de Mures, descoperite ín §ant §i in val (pl. XLIII/1, 9). íntr-o penioadá mai tírzie, platóul íntreg a fost ínconjurat cu sant sápat pina la stratui de bresccie diluvialá. compus din piatrá si nisip. Suprafetele de pietre care au fost gásite la marginea platoului sínt construite din pietre scoase din sant si sínt contemporane cu el. Pe aceste suprafete au fost gásite fragmente de vase cenusii fácute la roatá (pl. XLIII/2,10—12), care au mai fost descoperite si ín §anturi, sub humus, 2. Székely Z. in Materiale, IX, 1970, p. 304.
