Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

122

SZÉKELY ZOLTÁN

2

sä cenu§iu-ínchis sau brun; 4. ceramicä romanä provenitä din deranjarea stratului de culturä roman, pe care il suprapune locuirea prefeudalä.

Din prima categorie fac parte vase care au, uneori, in jurul fundului, amprente de degete (plansa XXVI/2, 4, 6; pl. XXVII/4, 12-13; pl. XXVII1/16; pl. XX1X/3, 17) si forme cu corpul bombát si búza räsfrintä ín afarä (pl. XXVIII/ 10). '

Din a doua categorie de ceramicä fac parte forme cu fundul bine profilat (pl. XXIX/1-2), avind marginea cu buza ingro§atä, räsfrintä ín afarä sau spre interior (XXV/3; pl- XXVI 7-8; pl. XXVII/1-2, 7-11, 14-19; pl. XXVIII/1-5, 7-8 11, 13, 15 ; pl. XXIX/6-9, 14-20) unele sínt decorate cu briu in relief (pl.XXIX/4, 23, 25).

Categoria a treia este cea mai variatä, cuprinzind forme articulate, cu buza räsfrintä in afarä, iar pe umeri decorate cu benzi de linii paralele sau in val incizate (pl. XXVI/3; pl. XXVIII/9, 12, 14, 17; pl. XXIX/ /10—13). Douä fragmente de bazá din aceastä categorie, au fost gäsite pe fundul sanfului de apärare, taiat in sectiunea a И-a (pl- XXVI/1, 5). Cea de a IV-a categorie о formeazä ceramica romanä alternata in depunerea prefeudalä (pl. XXVII/6; pl. XXtX/21).

Printre fragmente ceramice prefeudale, citeva sint decorate cu mina (pl. XXV/1, 5; pl. XXVIII/6. Vcestea sint fragmente din vase mari cu peretii grosi, lucrate din pastä cu nisip si arse brun-inchis. Un fragment este decorat cu douä proeminente fäcute cu degetele prin apäsare dinspre interior (pl. XXVII/3). Din categoria ceramicä cenusie, lucratá la roatä rapidä douä fragmente poartä decor stampilat (pl. XXV/4; pl. XXIX/26)in santul III, pinä la adincimea de 0,95 m, s-au descoperit fragmente ceramice prefeudale si citeva fragmente romane, antrenate (pl. XXIX/ /10). In afara materialului ceramic au mai fost gäsite prisnele de lut $i citeva obiecte din fier: douä cutite de fier cu lama usor curbä, dintre care unul a fost gäsit, ín caseta S.I la 0,30 m adlncime, iar celälalt in S. III (pl. XXX/2).

In santul de apärare din marginea esticä a platoului (sectionat de S. II), la 0,60 m adincime a fost gäsit un virf de sägeatä din fier, de formä rombicä, cu tub de inmänusare (pl. XXX/3)- Prisnelele de lut sint bitronconice cu fefele rotunde, plate (pl. XXX/4-7). Un pinten de fier cu gäuri laterale pentru curea, spinül este о barä groasä de 5 mm la al cáréi cápát se aflä un buton cu patru ramuri, lungimea 22 cm (pl. XXX/1).

ln säpäturile din 1957 s-au continuat cercetärile executindu-se alte trei sectiuni (S. 1-3). S-а urmärit in principal problema fortificatiilor §i cronologia asezärilor descoperite.

Valul §i §antul de apärare din mijiocul platoului au fost sectionate de san(ul nr. 1. Sub humus, in pämintul valului s-au gäsit fragmente ceramice de facturä romanä provinciáié- In pämintul negru, de umpluturä a §antului, intre 0,60X1,00 m adincime s-au gäsit arsurä, resturi de

vaträ in situ, pietre §i fragmente ceramice feudale. Pe panta inferioarä a santului, tot in pämintul negru la 1 m adincime, resturi de birne car-