Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
11 FAUNA DIN UNELE CASTRE $1 A$EZÄRI ROMANE 101 de exemplare cu talia mai mare apar(in rased Bos primigenius. Nu s-au semnalat resturile osoase ale indivizilor metisi, rezultati prin incrucisarea celor douä rase. Coexistenta celor douä rase este semnalatä si in alte situri dacoromane din Transilvania, cercetate de noi sub aspect faunistic in ultimul deceniu, la Cicäu-,,Säli$te“2, Tirnävioara-„Cetate“3 §i Bologa4. Rasa Bos brachyceros, de origine indo-europeanä, reprezinta bovina autohtonä räspinditä ín spafiul carpato-pontic5 6- Eia este intilnitä pe un areal geografic mai larg, fiind atestatä ?i de alti autori in unele regiuni ale Imperiului roman, in vestül $i in sudul Europei §i in Peninsula Balcanica0. Prezenta acestei rase de bovine in Transilvania este semnalatä do cei 18 indivizi identificati prin 55 fragmen te osoase, in nivelul de locuire dacicá din baténe-ul clasic (sec. II—I i.e.n. — I e.n) de la Tirnävioara-,.Cetate“, care erau animale cu osatura gracilä (115—120 cm). Animalele cu talia mai mare (125—135 cm) §i osatura puternicä erau probabil masculi7. La inceputul stápinirii románé, in prima jumätate a secolului II e. n., bovinele din rasa Bos brachyceros sint atestate in bordeiul daco-roman de la Micäsasa-„Livadea“8 prin dimensiunile taliei $i conformatiei corporale, in castrul roman de la Bologa9. Prezenta bovinelor din aceastä rasä in fauna domesticä a asezärii de la Alba Iulia este justificatä de conditiile climatice si fizico-geografice locale favorabile si de tradita cre§terii animalelor, existentä la populatia autohtonä dacicä. Aläturi de bovinele din rasa localä, in complexele arheologice de la Alba Iulia sint atestatä ?i indivizi din rasa Bos primigenius. Semndlatä in a?ezarea de la Tirnävioara10 §i de la Bologa11, aceastä rasä reprezentatä de vaca romanä este adusä de legiunile §i coloni^tii romani in primele decenii ale sec. II e.n- Indivizii din cele douä rase se deosebesc intre ei prin caractere osteologice, talie ?i conformafie. Astfel, la Tirnävioara resturile osoase de bovine din aceastä rasä, ilustrate prin 62 fragmente provin de la 17 indivizi adulti, cu virsta cuprinsä intre 5—8 ani. Animalele au osatura robustä ?i talia cuprinsä intre 140—150 cm. Indivizii din castrul de la Bologa aveau osatura puternicä, coarnele Iungi, talia la greabän de 140—180 cm §i conformata corporalä robustä. Desi studiul matcrialului faunistic de la Alba Iulia nu a inregistrat resturi osoase de metisi ai celor douä rase, ace§tia sint documentat la 2. ActaMN, XV, 1978, p. 274—277. 3. Marisia, X, 1980, p. 74—77. 4. ActaMP, III, 1979, p. 429—435 5Í 444—445. 5. Jbidem, vezi §i Marisia, X, 1980, p. 77. 6. Ibidem.. 7. Ibidem, p. 75. 8. Marisia, VIII, 1978, p. 65—66. 9. ActaMP, III, 1979, p. 445. 10. Mdrisia, X, 1980, p. 76—77. 11. ActaMP, III, 1979, p. 445.
