Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
11 DEZVOLTAREA SATULUI IBÄNE$Tl 95 In urbariul dán anul 1652 sint inscribi 4 pu$ca?i pedestri (pedites pixid/arii/). Un pu$ca§ apare inseris, in acela^i urbariu, printre slujba$i, arätindu-se cä este venit din Moldova §i locuie$te ре о sesie pustie а unui iobag. Acest ultim pu$ca§ fäcea parte din drabantn ridicati la aceastä functie ocazional. „Pu$ca$ul e un osta? totdeauna gata, privilegiul säu fiind conditional de servicáuíl prestat. El nu-?i pierde calitatea ?i privilegiul nici daeä domeniul ajunge pe miini nöbiliare, rämine mai departe supus §i obligat principelui“27. Este evident cä pujca^ü diri Ibäne$ti au obligari de draban^i fiindcä in anul 1665, ei sau fiii lor, sint inscri$i oa $i draban^i. Probabil cä aceastä specilicare de draban^i apare fiindcä „pinä in 1657 cetatea (din Gurghiu — n.n.) a fost sediul unei gamizoane secuie?ti, iar dupä aceastä datä gamizoana secuiascä e dizolvaitä $i inlocuitä cu drabantii locului“28. Urbariile ne dau date ?i asupra inzestränii draban(ilor cu pärrrint. In anul 1665 unii draban(i stäpinesc sesii de draban(i, iar al(ii stau pe sesii iobäge$ti. In anul 1688, cind se insariu satele fiscale aparjinätoare de Gurghiu §i pe care le de(in donatarii, sint inscribi la Ibäne§ti un numär de 5 päminturi ale draban(ilor. Aceste päminturi, pe care in anul 1688 le define nobilul Boldvai Márton, sint identificate prin sistemul jurätorilor, a 10 bätrini intre 50—70 de ani, din Ibäne^ti $i Hodac. Jurätorii dau referiri asupra acestor päminturi arätind cä de pe aceste päminturi de drabant sint Ln(elegeri (Conventicraalisok) cu sätenii din Ibäne^ti. О parte din aceste päminturi proveneau din pämintul comun al satuiui. Gele 5 päminturi de draban(i sint locuite in anul 1688 de cätre iobagi, care considerau cä locuind pe päminturilie draban(ilor sint scuti(i de presta(ii feudale. „Tranzac(iile asupra pämintului vin sä dezväluie incä о realitate a rela(iilor feudale. Tranzac^iile directe sau mascate asupra pämintului, inalienabil prin defini(ia légii, imbraeä felurite forme. Intre acestea se deta?eazä zälogirile, secondate de unele vinzäri-cumpäräri. Dar pämintul se §i schimbä, se testeazä, se imparte“29 Astfel de tranzactii fac §i iobagii $i drabantii de pe domeniul Gurghiu. Se pare cä päminturile drabantilor din Ibäne$ti au fost ocupafe de cätre säteni cu forta, dupä cum rezultä $i din plingerea draban^ilor din anul 169430 * (az paraszt emberek el foglalták bene). Libertinii — Analizind urbariul din anui 1665 re (in em cä numärul drábantilor a crescut la un numär de cinci draban(i. Dintre acentia, dói poartä numele de Szabados, ceea ce aratä <xmdi(ia lor de libertini. „Libertinii sint categoria nelipsoitä de pe domeniile princiare. Ei sint iobagi scuti(i de slujbele obi$nuite iobäge$ti pentru a face serviciuü militar $i alte servicii dotmeniale. Sint temporari si conditional de serviciul da-27 Acad. D. Prodan. Iobägia ln Transilvania in secolul al XVl-lea, vol. I, Bucure$ti, 1967, p. 411. 28 Liviu Ursufiu, Relapii agrare ... p. 43. 29 Liviu Ursufiu, Tranzactii asupra iobagului ?i asupra pämintului pe domeniul Gurghiu (1652—1715), in Marisia, VII, Tirgu-Mure?, 1977, p. 131. 30 Arhivele Statului din Cluj-Napoca, Arhiva Jósika fidecomisionalä, fase 13, nr. 2.
