Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 DEZVOLTAREA SATULUI IBÄNE$TI 89 7 cai. Rezultä, in acest interval de timp, о pauperizare aocentuatä a iöbagilor din Ibäne§ti. In ansamblu insä, media inzesträrii gospodäriei iobäge$ti cu animale mari (boi, vacc, juninci) variazä intre 2 si 3 capetc de unitate, ceea ce aratä cä popularia satului Ibäne?ti era angrenatä $i in cre.'fterea vitelor mari. Constatam insä procentaje ri dicate 1а porci, variind intre 52 §i 80n/o. deoarece satui Ibäne$ti dispunea de päduri bogate de stejar si fag. Aeeieasi conditii naturale ar insemna sä favonizeze $i pästoritul, totusi procentajele privind inzesfrarea gospodäriilor iobägesti cu oi sínt destul de scäzute, eie variind intre 3,5% ?i 22,4 %. Observäm totusi pe pareursul celor r70 de ani о crestere atit a numärului de oi, precum §i a familiilor care .au od. Dacä in anul 1652 sint doar 3 familii care aveau un total1 de 39 de oi, in anul 1665 sínt de ja inscrise 18 familii cu 349 de eá, cite douä familii avind chiar 50 §i 60 de oi, iar in anul 1722 un numär de 22 de familii, adicä jumätate din numärul unitájilor iobäge^ti, au un numär de 425 de oi. In ceea ce prive^te stupäritul, anul de virf este anui 1665 cind 6 familii, adicä jumätate din numärul unitä^ilor iobägesti, au un numär de 425 stupi. A$adar, aioi stupäritul nu era dezvoltat. Sesia — Pämintul de aräturä finapul — Al doilea element determinant care dä viabilitate gospodäriei iobägesti este pämintul, cu toate apertinentele ei. Urbariul din anul 1722 inscrie familiile iobägesti cu sesii, numärul päininturalor de aräturä, capacitatea lor in galeri de sexnänäturä, precum $i numärul fine^elor $i capacitatea acestora in care de fin. In anul 1722, din eele 44 de familii iobägesti, doar 38 de familii au eite о sesie intreagä, о sesie este pustie $i 5 familii nu au sesii. De remarcat cä printre cele 5 familii färä sesie se numärä §i judele satului, de asemenea, un paznic de pädure, un iobag care, de^i sluje^te ca iobag, inain te a avut statrea de slujba^ (tisztilátot) $i 2 iobagi care loeuiese la alte douä familii iobägesti. In ceea ce ne prive$te, in incercarea de stabilire a suprafeisi sesiei iobägesti, cu toate apertinentele ei, am luat ca echivalent de mäsurare a suprafe^ei de culturä, iugärul, echivalent cu 2 galeri ca ?i capacitate de insamíntare, -jtihid cä in mod obisnuit in Transilvania gäleata avea 4 rnierfe, ceea ce in mäaur.i moderne ar echivala cu 83 de litri8, ?i ca unitate de mäsurä a umii iugär de finaf, 2 care de fin9. Pämintul pe aräturä — La Ibäne$ti se practioa asolamentul bienai. Agricultura se fäcea in douä eimpuri. Urbariul din anul 1722 inscrie in cimput de sus un numär de 29 de päminturi de aräturä ou о capacitate de 53/3 gälefi, ceea ce dä о suprafafä de aproape 27 de iugäre, iar in cirnpul de jos un numär de 55 de päminturi cu о capacitate de 56/2 gälep de insäminjare, adicä о suprafajä de 28,5 iugäre. 8 Acad. D. Prodan, Iobägia in Transilvania in secolul al XVTleat vol. III, Bucure$ti, 1968, p. 3. 9 Mariana I. Lupa$, Mitropolitul Sava Brancovici 1656—16S3, Cluj, 1939, p. 107.
