Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
484 PAVEL PUSCAE 2 4. IOANNIS PISANI — Perspectiva anglicii communis..Iipsiae, 1504, /cu adnota|ie .../ 5. Manuscris ASTROLABIUM sec. XV. /cu adnotafii. . . , glosar de medieamente (greacä-latinä-arabä). Aeest manuscris care dä, de altfel, $i numele sub care e cunoscut coligatul, constituie partea cea mai pre|ioasá a acestuia, atit prin aspectui grafic: punere ín pagina, initiale in ouloare, desene ín ouloare, cít mai ales pnin raritatea unui astfel de document nu numai in perimetrul |árii noastre, cit ?i pe plan european. 6. IOANNIS STOPLER IUSTINGENSIS — Tabula Astronomica Tübingen per Thoma Anshelmus, 1 514. 7. Manuscris muzical. 20 de file ce cuprind in total 20 de pagini scrise. Acestea cuprind 13 piese muzicale, care de fapt ar fi mai corect numerotate 12 + 12 a. Pe par cursui manuscrisului sint puse clar ín eviden|a douä graf ii muzicale: pnima, pe care am denumit-o serii turä patratä, ai’e aspect regulat, ordonat, sugerind grafia unui oopist muzical profesionist ?i sub aeest aspect reunind mai curind piese apartinind altor muzicieni; iar cea de-а doua, cu о grafie mai plasticä, mai rapidä, nervoasä, am denumit-o scriiturä triunghiularä (denumirile sint sugerate nemijlocdt de grafia corpului notelor). Este foarte probabil ca autorul celui de-al doilea scris muzdeal (cäruia íi apartin de altfel majoritatea pieselor) sä fie §i autorul lor. Toate cele 20 de foi ale manuscrisului apartin aceluiaiji tip de hirtie, care poartä un filigran specific: a?a numitul „Tete de boeuf“. Catalogul Bricquet indieä faptul cä marca tipograficä „Tete de boeuf“ este originarä din ora $ ul Epdnal, situat in estül Frantei (Lorena, pe riul Moselle, la sudest de Nancy). Marca este datatä 1514—1516. In catalog nu se precizeazä numele manufacturii sau al me$terului care a fabricat hírtia cu aceastä mareä. In acélaid timp se cuvine remaroat faptul cä filigrane mult asemänätoare ca tipdlogie ?i dimensiune sint specificate pentru zona de confluentä dintre Fran|a $i Germania (regiunile Alsacia, Lorena, Saar) ale aceleia$i perioade. Existä, de altfei, о intreagä familie de filigrane, „Tete de boeuf“. Deoarece perioada de fahricatie (1514—1516) incadreazä foarte bine ín aceea de aparitie a lucrärilor tipärite, citate mai sus, existä о foarte mare probabilitate ca hírtia sä fi fost manufacturatä in oratui Epinal, $i mai apói folositä in Germania aceleia$i perioade, la Leipzig sau Tübingen. Coligatul se prezintä sub forma unui volum in 4-to legat in pergament omameretat cu motive florale in vignetä. Ambele coperti exterioare prezintä in partea superioarä initiale majuscule imprimate care se referä, probabil, la con|inut $i /sau posesor dupä practica curentä in epoeä. Sint marca|i anii 1579 si 1587 din care primul reprezintä data legärii §i al doilea probabil intrarea in posesia lui M.A.R. In privin|a provenien|ei existä cel pu|in douä ipoteze valabile. Prima ar fi cä manuscrisul ajuns in |arä ca apar|inind unui student transilvan ce a studiat la Leipzig sau Tübingen (in acea perioadä studen|ii i?i adu/
