Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
3 TIPARITURI ALDINE DIN COLECT1A TELEKI SAMUEL 479 toare de drumuri noi, care a scos peste 100 de editii, dintre care 28 de editii princeps. 2. Relafiile lui Aldus cu Transilvania Edi^iile din „cea mai distinsä tipografie din lume“ (Erasmus) s-au bucurat de о mare popularitate in Transilvania. Aldus a avut cuno?tin(e persoanele ?i chiar ?i prieteni de pe meleaguriie noastre. íntr-unul din codicele bibliotecii din Vatican1, care era in proprietatea familiei Manutius, sínt copiate texte din inscriptiile románé din Dacia, cu men(iunea: „Inscriptionibus Dacicae, descriptae Venetiás ex libro Philippi de Chula...“ Cine a fost Philippus de Chula? Philippus Móré de Chula — Csulai Móré Fülöp2 se trage dintr-io familie din Transilvania din satui Ciula, (jurul Hunedoarei) familáe de origine romána, dupá unele presupuneri3 strámö$ii au fost cnezi. A invadat in Italia, la ?coala lui Beroaldus din Bologna, care íl apreciazá atit de múlt, incit lui i-a dedicat о edi(ie din Cicero (1 496). La ínceputul secolului al XVI-lea il gásim ín Venefia ca ambasador al cur(ii regale din Buda, unde va rámíne timp indelungat. Intrá in cercul lui) Aldus ?d devine prieten cu el. Aldus ii dedica о edi(ie de Cicero (1 513): „Aldus Manitus Philippo Cyulano Morae . . .“ ln 1521 ii duce lui Andrea Torresani о bogatä colecfie de copii ale inscniptiilor románé din Dacia, probabil cu scopul de a fi editate, fiindcä Aldus Manutius, in cäutare de manuscrise inedite, men(ioneazä incä in anul 1502 in prefa(a unei editii de Valerius Maximus (reeditat in anul 1514, din care Biblioteca lui Teleki Sámuel pastreazä un exemplar), cä a primát promisiuni de a procura inscripi-ii románé din Daoia. Aldus avea si alte relat'd pe meleaguriie noastre. Dintr-o sorisoare datatá ín luna deeembrie a anului 1501 aflám, cá episcopul György din Oradea ?i Thurzó Zsigmond avea douá Aidine: Vergilius ?i Horatius, cárfi editate in 1501, primele editii tipárite cu litere cursive $i ín forma de octavo. La cererea lor editeazá Aldus epistolele lui Cicero, fapt ce apare amintit $i ín prefafa cár(ii. 3. \Aldinele fondului Teleki-Bolyai circularia lor Interesül deosebit ре саге il prezintá depistarea cár(ilor editate de vestita tipografie a familiei Manutius pástrate la noi in (ará, este reflectat de cercetárile efectuate deja de citeva biblioteci. In aceastá idee íncercám $i noi sä prezentäm aldinele pástrate in fondul Teleki-Bolyai al Biblioteciá Judef.ene Mure?. Biblioteca noasträ contine mai multe fonduri de cärti. Fondul original, colectionat de Teleki Sámuel in a doua jumätate a seoolului al XVIII-lea ?i la ínceputul sec. al XIX-lea pastreazä majoritatea aldinelor (19 de exemplare) bibliotecii, deoarece fondatorul, un bibliofil excelent, in cäutare de valori $i raritä(i bibliofilé, a pus mare accent pe oolectionarea clasicilor a cäror tipäiire a constituit centrul poM-' Gerézdi Rábán, Aldus Manutius... In: Magyar Könyvszemle, 69, (1945) p. 51—53. 2 Nagy Iván, Magyarország csalódat.. . VH, Pest, 1860, p. 506. 3 Gerézdi, op. dt., p. 51—53 4 Gulyás Pál, dr. A Magyar Nemzeti Múzeum Széchenyi Országos Könyvtárában levő aldinák jegyzéke. In: Magyar Könyvszemle, XVI, (1907), p. 159—160; 243—243.
