Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

472 AMBRUS HEDVIG MARIA 2 ilustra^iilor au fost fäcute deseori de pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577—1640), cél mai de seamä reprezentant al barocului, gravate ín lemn de Jegher7. Desenui documentar $i $tiin(ific a fost executat de Borcht (1545—1608). In maré mäsurä contribuie la succesul edi^iilor plantiniene §i munca §i talentul unor artisti $i tehnicieni pricepufi con$tien(;i, ca gravorii in lemn Ballain9, Nicolai10 (Sec. XVI), BroeckI 11 (1524—1590) $i gravorii ín aramá fra(ii Wierix (sec. XVI). Mesterül tipograf mereu preocupat de perfec(ionarea tehnologáei tiparului, de inova^ii tipografice, de tehnica omamenta^iei ?i ilustratíiei de carte, prin ingrijirea tehnicä ?i esteticä a lucrárilor editate a contribuit la innobilarea meseriei. El a fost primul care a folosit in mod systematic pro­­cedeul „gravurii ln adincime“ ín paginile de titlu §i ín ilustra^iile cär(ilor, creínd astfei cartea barocá — cu portrete in frontispiciu, arhitectura pagi­­nii de titlu cu personaje $i obiecte simbolice — care va fi model pentru edi(iile festive din secolul al XVII-lea. Datoritá efortului organizatoric depus, prin múlta muncä $i perseve­­ren(á — cum anun(ä ^i deviza emblemei sale tipografice: „labore et con­stantia“, prin ingeniozitate $i indräznealä, Plantin a reu?it sä dea edi(ii de certä valoare $tiintificä §i artisticä, devenind astfel unul dintre primii editori modemi. In anul 1 570 Plantin a ob(inut de la regele Spaniei privilegiul de a edita operele principalilor párinti ai bisericii §i cártile de rugáciune re­formate ?i uniformizate conform Conciliului de la Trento. Dar imprimeria lui nu a scos numai cárti religioase, ci a editat multe traduceri ?i editü critice din autori clasici greci $i latin! ?i numeroase lucrári §tiintifice de tot felül. Christophe Plantin, ín anul 1583, i$i extinde activitatea tipograficá la Leiden cumpärind atelierul lui Willem Silvius, primul tipograf al uni­­versitätii, cedind oonducerea ginerelui säu Franciscus Rafelengius (sec. XVI—XVII), iar la Antwerpen continuä sä lucreze cu celálalt ginere al säu cu Jan Moretus (sec. XVI—XVII), care dupä moartea sa preia aceastä tipografie. Lucränrle tipärite in atelierele plantiniene semnaleazä de cele mai multe ori indicatia editurii sau tipografiei sub forma: — Ex Officina Christophori Plantini. Antverpiae. — in perioada 1558—1584 — apare pe 13 cärti; — Ex Officina Christophori Plantini, Typographi Regij. Antver­piae. — in anul 1572 — pe 1 carte; — Ex Officina Christophori Plantini, Archytypographi Regij, Antverpiae. — intre anii 1574—1579 — pe 3 lucräri; I Jegher (Jegers), Christoffel (c. 1585 — c. 1660) — gravor 5 Borcht II, Pieter van der — pictor, desenator $i gravor flamand 9 Ballain, Geoffroy — pictor, gravor din sec. XVI. ,0 Nicolai (Nicoleey), Arnold — gravor $i editor flamand din sec. XVI. II Broeck, Crispin van den (Paludanus) — pictor, gravor ?i erhitect flamand.

Next

/
Thumbnails
Contents