Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
4FA CARMEN MUNTEAN 4 О altä carte tipäritä la Buda este a lui Gheorghe $incai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae,15 16 tipäritä in 1 805. Exemplarul provine din colecfia enciclopedicá a lui Teleki Sámuel, al cärui ex-libris il semnalám. Gheorghe $incai ?i-a tipárit cartea in calitatea sa de corector la tipográfia din Buda. E scrisá cu litere latiné spre a proba $i in acest mod latinitatea limbii románé. In partea de gramaticá se ocupä de ortografie, etimologie ?i sintaxá. Prin opera sa Gheorghe $incai dovedea lumii europene cá limba romänä este о limbä romanicä contribuind astfei, aläturi de celilafi reprezentanfi ai $colii ardelene, la cunoa$te<rea limbii románé. Dintre reprezentanfii acestei ßcoli, Petru Maior figureazá cu mai multe lucräri in biblioteca noasträ. Istoria pentru inceputul romänilor in Dachia,Notipäritä in 1 812, infäfi$eazä íntreaga istorie a romänilor cu intimpläri §i fapte veridice. Ceea oe il determinä sä serié opera istoricä este dragostea de adevär: „Cu anevoie laste a nu gräi adevärul“, este profesiunea de credinfä pe care ^i-o exprimä ín mottóval de pe prima filä а cärtii. Istoria sa are un caracter polemic, autorul ia atitudine categoricä impotriva atacurilor la adresa poporului säu manifestate de Eder, Engel, Sulzer. Petru Maior sustine, pe baza izvoarelor $i documentelor sträine, originea romanä a poporului nostru $i continuitatea elementului roman pe teritoriul Transilvaniei, idei contestate de istoricii menfionafi. In formularea judecäfii sale s-а servit de documente studiate in bibliotecile din óraiul Buda, frecventate in intervalul de timp 1809—1821, in calitate de cenzor al tipografiei Universität«. Istoria sa a avut о largä circulare nu nurnai in Transilvania ci $i in Muntenia, Moldova $i Bucovina, suscitind interes prin ideile susfinute $i prin competenda sa ^tiinfificä. О altä lucrare a lui Petru Maior existentä in biblioteca noasträ este Propovedanii la ingropüciunea oamenilor morti17 18 tipäritä la Buda in 1809. Cartea, de$i are un confiunt religiös, relevä un caracter praetic, utffitar, de interes general. Nu putem trece cu vederea opera sa íntitulatá Didakii, adecá invüfáluri pentru cre$terea fiilor la ingropüciunea pruncilor mor(.ils, tipäritä la Buda in 1809. Cartea a completat un goi simfit ín educafia §i asástenfa medicalä ce trebuiau acordate dezvoltärii fizice ?i psihice a copiilor. Un fapt pe care íl semnalám este cél al relafiilor stabilite de tipográfia de la Buda cu alte tipográfia. In acest sens se inscrie solicitarea lui Va-15 $mcai, Gheorghe, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, Budae, Typis Regiae Universi Satis Pestanae, 1805. 16 Maior, Petru, Istoria pentru inceputul Romänilor in Dakia..., Buda, tn Cräiasea Tipografie a Universitatei Ungure?ti din Pesta, 1812. 17 Maior, Petru, Propovedanii la ingropaciunea oamenilor morfi..Buda, In Cräiasea Tipografie a Universität« Ungure$ti, 1809. 18 Maior, Petru, Didahii, adecä inväfäturi pentru crefterea fiilor la ingropaciunea pruncilor morfi..., Buda, In Cräiasea Tipografie a Universität« Ungure$ti, 1809.
