Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
458 M1HAI SPIELMANN 8 ( — Transilvania)/*' $i cum teza celor patru este fäcutä dupä modelul dun-scotian, nimie mai simplu pentru acest poet — il confundä volt pe marele ginditor, pe Doctor Subtilis cu Maior spunind despre el cä pare sárac pe dinafarä, dar este bogát íntr-ale $tiinfei/*2 Poezia ca operä literarä43 nu se distinge de noianul creafiilor asemanätoare care abundä in aceastä epoeä. Сееа се о face demnä de refinut este dovada се о confine privind legatura nebänuitä pinä acum íntre Blaj ?i Odorhei, intre Grigore Maior $i studenfii franciscani din $umuleu Ciuc si Odorheiul Secuiesc. 4. Coligatul din volumul al doilea al lucrärii lui Ioannes Damascenus4'1 a fost descrisä prima datä de Iosif Naghiu ín 1945,45 $i semnalatä $i de Daniela Poenaru.46 Este vorba de teza lui Abrahamus (Avram) Mehesi /Assertiones theologicae ex tractatibus (Cluj, 1774). Exemplarul väzut de Naghiu in 1945 se gäsea la Lugoj, la Episcopia Romänä-Unitä. Din nefericire Naghiu nu furnizeazä locul exact al acestui coligat, spunind doar atit cä el „este cusut“ ia tipäritura bläjeanä binecunoscutä din 1763 - Ioannes Damascenus Opera philosophica et theologica. In cazjul nostru coligatul respectiv apare dupä primele trei file (ara:1) ale tipäriturii bläjene din 1763, deci $i acesta — ca $i Theses ex universa philosophiae — este in ter ca lat ä, legatä in interiorul lucrärii lui Damascenus. De$i nu avem dovezi concludente, noi sintern de pärere cä exemplarul tírgu-mure$ean este unul §i acela$i cu cel väzut de Naghiu la Lugoj in 1945. In aceastä presupunere ne intäre$te faptul cä tipäritura de fafä a fost achizifionatä prin anticariatul din Tg.-Mure? ín 1966. Imprejurärile ulterioare anului ’45 pot furniza о explicate destul de plauzribilä pentru ajungerea exemplarului de la Lugoj in municipiul nostru. Totodatä, eredem cä, nu poate fi о regulä general valabilä ca cele douä lucräri (Opera lui Damascenus $i teza lui Mehesi) sä fie coligate, fiindcä in caz contrar trebuia sä figureze neapämt in B.R.V., avind in vedere cä toemai volumusl al doilea al lui I. Damascenus a fost semnalat mai intii de Bianü $i de Hodo?,47 ori ei nu pomenesc de disertafia lui Avram Mehesi editatä la Cluj in 1774. Prefafa acestor teze este, de asemenea, dedicatä lui Grigore Maior. El ogiul adus acestui mare erudit este de la sine ínteles daeä finem cant 41 Durior hic lapis est, punctas vel cantibus alto, • Quae Siculae trabes obstupuere salo. Altior est quamvis Tarpesia Culmina rupes, Vertice Carmeli Sydera tactá putes. 42 Doctor Subtilis Thesibus dum pauper abundat. 43 Vezi Anexa. Mulfumesc ?i pe aceastä cale 'poetului Tóth István pentru ajutorul primit de la d~sa in vederea traducerii $i interpretärii textului poeziei. 44 Cota 0—29264. Bibliotefca jud. Mure$," Fond Teleki-Bolyai, Tg..Mure$. 45 Naghiu, Iosif, Contributu la Biblioteca Románeascá Veche. О carte latineascä din 1774, Revista Istóricá Romána vol. XV., 1945, Fase. IV., p. 500—503. 46 Poenaru, Daniela, Contribufii la Bibliográfia Románeascá Veche, Tírgovi^te, 1973, p. 56—57, nr. 53. 47 B.R.V., vol. I., nr. 333
