Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
5 О TIPARITURA blajeana 455 ventului din localitate spune cá intre anii 1756—1781 elevii ordinului au fost instruxi de lectorii (profesori-cälugäri) interni.21 Printre studendi Adam Gistl este figura cea mai interesantä. El s-а näscut la Banská Stiavnica (Schemnitz, Selmecbánya — R.S.C.) in 1734. intrat in ordinul cälugäresc al franciscanilor in anul 1773.22 A fost elev de teologie la ßumuleu Ciuc ?i, in acéla?i timp, invätätor la ?coala elementarä a mänästirii, corector al tipografiei din localitate.23 A fost hirotonisit in 1778; se spune despre el cä ar fi fost poet apreciat la vremea lui. $i-a indeplinit functia de guardian al mänästirii din Sighi$oara in primele decenii ale sec. al 19-lea $i a murit ín 1831 la Fägära?.24 Tofi patru au intrat in 1773 in rindurile ordinului $i au fost sfinti^i in 1778, in afarä de Szabó care a murit cu doi ani mai devreme la Odorhei.25 Teza lor a fost íntocmitá ín conformitate cu plánul de invätämint care preconiza din anul 1758 ca, predarea filosofiei ?i teologiei sä se facä conform clasificärii date acestor materi! de cätre filosoful scolastic Joannes Dun-Scotus.26 Prezentarea publicä a tezelor, tipärirea lor, explicä modul in care au ajuns la Cälugäreni. Fie cä ele au fost achizifionate de un cälugär franciscan din ríndurile auditoriului, fie au fost in posesia unuia dintre defensori!, care in acelasi an 1776 a fost „transferat“ la mänästirea din Cälugäreni, institu tie monahalä care avea si ea dreptul la noviciat $i un de de asemenea se studia filosofia ?i teológia.27 3. Dupä cum am arätat mai ínainte, tezele sint dedicate printr-o poezie omagialä lui Grigore Gabriel Maior, episcop román din Blai. In timpul cercetärii materiakilui ne-am pus intrebarea: care este explicatia faptului cá un elev sas din Zips, un german, un francez (ajun.?i la női probabil ca fiii unor funcfionari sau ofiferi imperiali) ?i un maghiar din Transilvania inchinä versuri episcopului unit román? Solutia — dupä pärerea noasträ — rezidä in figura luminoasä a lui Grigore Maior, personalitate de seamä a culturii románé din veacul al 18-lea. J1 György József, P., A ferencrendiek ' <*.« működése Erdélyben (Istoria ?i activitatea franciscanilor ín Transilvania), Cluj-Kolozsvár, Szent Bonaventura könyvnyomda nyomása, 1930., p. 343. 22 idem, p. 508. 23 idem, p. 173. 24 idem, p. 508. 25 idem, p. 346. Szabó Mihály (1755—1776) n. la Odorhei, a intrat in ordinul franciscanilor in 1773; Leopold ZamulQ (numele de botez George) (1753—1828) n. in Franfa, a devenit novice in 1773, a fost sfintit in 1778, si a fost de douä ori guardianul mänästirii din Sibiu unde a $i murit. Idem, p. 588 $i p. 301.; Camilo Stecklein (Stöcklein) — numele de botez Simon n. la Bamberg (Germania) (1753—1806), intrat in ordin in 1773, hlrotbnisit in 1778, mort la Turnu Ro$u. Idem, p. 507. Lectorul Felix Gyöngyösi (1745—1749) n. la Abrud, intrat in ordinul franciscanilor 1761, devenit cälugär in 1768. Jn anul 1776 el a functionat deci ca lector de literaturá écclesiasticá $i filosofie la mänästirea din Odorheiul Secuiésc. Idem, p. 511. 26 Boros Fortunát, Az erdélyi ferencrendiek (Franciscanii din Transilvania) Cluj-Kolozsvár, Szent Bonaventura könyvnyomda nyomása, 1927, p. 238. 27 György József, op. cit., p. 209.
