Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
3 О TIPARITURA BLAJEANA 453 cel mai important. Insä cele sense de el au devenit un bun comun $i pentru biserica apusului, operele sale fiind traduse, citate, se fac dese referiri la el In lucrárile teologice, ín disputele catolice in tot timpul evului mediu incepínd cu secolul al 13-lea.12 Ba chiar mai múlt, pe pagina de titlu a edi^iei din Blaj figureazä urmátoarea inf orma tie „Ex editione Veneta et Parisiensi“. Acest lucru explicä dar $i faptul pentru care editarea lucrärii nu a fost impiedicatä de cätre cenzurä, din conträ: era consideratä ;— eredem — ca un act pozitív ín vederea integrárii teologiei greco-catolice cu cultura apuseanä. In acest secol, al 18-lea, opera lui loan din Damasc a apärut la Paris ín 1712 íntr-o editie criticä sub íngrijirea lui Michel Le Quáen in folio ín 2 volume13 $i íntr-o editie asemánátoare la Venetia ín 1748.14 Sintem de párere cä acestea, sau reeditárile lor au servit drept bazá pentru tipáritura din Blaj. Joannes Damascenus este totodatá considerat canonizatorul liturghiei ortodoxé, preluatá modificat $i de biserica de rit grecesc. De aceea ín toate clasele se invatá Cantum Ambrosiano-Damascenum, nu numai la Blaj, ci §i la Muncaci (Mukacevo) unde functioneazá un gdmnaziu asemänätor $i modul lui de organizare a fost adoptatá in parte si ín Transilvania15. De$i nu existau la data editärii (1763) la Blaj incá clase superioare ín care sä ínvete filosofie $i teologie sistematicá, eforia ?colii din Blaj incá clase superioare ín care sä ínvete filosofie §i teologie sistematicá, eforia ?colii din Blaj deja s-а gíndit la necesitátile viitoarelor clase de rhetorica ?i poética, prin punerea ín circulatie a operei de mai sus. Cá este a?a, ne atestá lucrarea lui N. Albu despre tnvátámmtul románesc din Transilvania pinä la 1800, ín care spune cá „din ea (adicá din Opera philosophica et theologica n.n.) se préda la 1772 elevilor din seminarul regese al Sf. Treimi“16. 2. Volumului I. al lucrärii — ín cazul exempla-rului nostru — ii este atasat un coligat interesant. Forma ín care este intercalat ín lucrarea lui I. Damaschin, diferá de cea obi$nuitá la coligate, adicá a$ezat inaintea sau dupá altá tipáriturá. In cazul de fatá coligatul este a?ezat íntre fila a* (foaia de titlu) $i a2 a lucrärii lui loan Damaschin. Titlul ei este: THESES / / EX UNIVERSA/ / PHILOSOPHIA// AD / / MENTEM / /' DOCTORIS MARIANO-SUBTILIS / / JOANNIS DUN-SCOTI, / !' QUAS / / IN VENERABILI CONVENTU// UDVARHE-Kirchliches Handlexikon. Ein Nachschlage buch über da.s Gesamtgebiet den Theologie und ihrer HilfwUsenschaften. Herausgegeben von prof. Michael Buchberger, Band I., Wien, 1912, p. 123—24. 13 Brunet, J.C., Manual du libraire et de Tamateur de livres, vol. I„ Paris, 1810, p. 513. u Kirchliches' Handlexikon, B.I., p. 124. 15 Mészáros István, Az iskolailgy története Magyarországon 99б—1777 között (Istoria invátámlntului din Ungaria intre anii 996—1777.), Budapesta, 1981, p. 304 — 305. “ Albu, N.. op. ctt.. p. 316.
