Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

5 A$EZAREA PREFEUDAEÄ SIGHI$OARA—DEALUL VIXbOR 437 da^ii, tasarea terenului etc. §i aceastä erorare a fost compensata, staple cu unghiuri de pj^ntä mai! mari1; unde prdbabilitatea erorilor estfe mai mare obtinindu-se о compeoisa^ie a intregulud circuit care dupä aplicarea corecturilor (corectii) reglementare a devenit un sistem de sprijin bine determinat §i din ale cärui puncte de bazä se pot face ulterior §i alte mä­­surätori tahimetrice. Dupä calcularea drumuirii {vezi carnetul), s-а trecut la calcularea celor 1500 de puncte radiate la care am aflat distanda redusä la orizont (Do) ?i cota relatilvä (Z). Cota absolutä care s-а transmis la toatä lucrarea „s-а tras“ de la un punét fix bine materializat in teren (stilp de curent electric — statia 1400, pet. nr. 5). Urmätoarea fazä a fost raportarea centezimalä a punctelor calculate. Punctele de statie s-au raportat rectangular, intrucit li s-au cunoscut co­­ordonatele, pentra ca apoi sä raportäm polar din fiecare statie punctele radiate. Legarea punctelor in desen s-а efectuat cu ajutorul schitelor de teren care au constituit memoria topograíului. Pe aceste schite sint tre­­cute toate punctefe radiate, cu numär de ordine ?i semnul conventional ales, in at?a fel incit schita sä ne ofere о imagine exactá a terenului incit sä putem recoxisti tu i, Chiar dupä un timp mai índelímgat, forma fidelá a perimetrului ridicat. S-а avut in vedere ca plánul sä nu f ie incárcat ín mod exagerat cu date neesentinié, sä cuprindä principalele puncte de reper (borne, puncte de reper), in esentä sä scoatä in evidentä realitatea arheo­­logicä. Secpinile de interes arheologlc vor fi redate la о scarä mai mare — 1 :5000, precizindu-se ín medalion. Ele vor avea inscrise la arnbele capete cotele respective. Dupä о ultimä verificare a planului in creion, s-а trecut la cartogra­­fierea lud pe hirtie de eale, respectindu-se semnele topografice conven­tionale pentru diferite detain, precum $i serierea STAS pentru acest plan la о scarä pretentioasä — 1 : 500. Faza finalä a constat Sn trasarea curbelor de nivel, din 0,50 m in 0,50 m, curba de nivel principalä fiind о linie continuä, iar curbele de nivel ajutätoare linii discontinui. Trasarea lor va oferi posibilitatea inter­­pretärii mai facile a reliefului cit ?i о orientare mai u^oarä pe plan. Avem convingerea cä, lucrind astfel, intr-o strinsä colaborare arheo­­log — topográf, a fost realizat un plan arheologic complet $i exact care sä redea fidel caracteristicile importante! statiuni de la Dealul Viilor — Sighi$oara. In incheiere, citeva consideratii privind importanta intocmirii planu­­rilor topografice pentru $antierele arheologice: — planurile topografice constitute instrumente de lucru indispen­­sabile, piaira de temelie pe baza cärora se poate säpa, studia, observa §i concepe activitati viitoare, avínd о bazä de discutii la concret, fára a im­plica deplasarea la fata locului;

Next

/
Thumbnails
Contents