Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
ASPECTE PRIVIND RIDICAREA TOPOGRAFICÄ A A$EZÄRI! PREFEUDALE DE LA SIGHI$OARA - DEALUL VIILOR MIHAI PETICA, DÓRIN URSUJ Investigarea sistematicá a sta^iunii arheologice de la Sighi^oara — Dealul Viilor, intre anii 1976 — 19831, cercetare complexá, de amploare, care are ln vedere studierea pluridisciplinarä — arheologicä, paleofaunisticä, palinologicä, geomorfologicä §i geomagneticä a zoned — a fäcut imperios necesar, in condi^iile cercetärii arheologice actuale moderne, ?tiin^ifice — demersui topografic. Stajiunea de la Dealul Viilor se aflä situatä la marginea nord-esticä a municipiului Sighi$oara, fiind a?ezata pe maiul drept al riului Timava Mare, in bazinetul avind о forma de amfiteatru — Dealul Viilor. Acest hazinet se incadreaza in JinutuI Podi$ului Transilvaniei, avind ca träsäturi de bazä ale reliefului suprafe^e ou cädere monoclinalä ale interfluviilor, cu mici depresiuni — butoniere $i cueste, ale cäror frundi sint acoperite de alunecäri2. In componenda rocilor predominä argilele, maméle ?i nisipurile u§or supuse proceselor de eroziune; ele согфп intercalari de gresii $i tufuri vulcanice3. Pe valea principalä a Tirnavei Mari sint larg dezvoltate iterasele aluvionare alcatuite din nisipuri ou prundi$uri i?i luturi4. Caracteristic pentru acest Ibazinet, ce face parte din districtu! Dealurilor Timavelor, sínt culmile orientate latitudinal, cu inäldimea medie de 600 m, povirni?uri repezi $i о energie de relief care variazä intre 200— 300 m. Väile principale sint relativ largi, cu terase, in timp ce váile secundare sínt strimte, fára terase §i cu intense procese de degjradari. Clima este, in general, mai asprä $i mai umedä decit pe Dealurile Vestice ale tärii sau ín Podi$ul Getic, iar vegeta^ia §i fauna sint tipic central — europene, ou endemisme; predominä solurile brune de pädure $i solurile brune de pädure, podzolite5. 1 Gh. Bai tag, Marisia, IX, 1979, p. 77—84; 87—91; idem, Rev. Muz. Mon., Monumente istorice ?i de artä, 2, 1982, p. 44—50; Gh. Baltag, R. Harhoiu, M. Peticä, Marisia, XI—XII, 1981—1982, p. 51—59. 2 Monográfia geograficä a R.P.R., I, Geográfia fizied, Bucure$ti, 1960, p. 230—231. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Idem, p. 645. uirlfla — и
