Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

I. Arheologie

34

ISTVÁN FERENCZI

2

zare, respectiv identificarea Mdronimului, nu poate fi deloc sigurá2. Inaánte de toate din simplul motiv cä, ín ciuda asemánárii de netägäduit a celor douä пшпе, nu avem nici о garan(ie ca hidronimul antic Máris sä corespundä riului denumit astäzi Mure?. Herodot, chiar dacä a fost citäva vreme in ora?ul-stat grecesc Olbia, adunind multe informa^ii pretioase asupra (Arii sciplor ?i asupra diferi^ilor locuitori ai acestui imens teritoráu, nu umblase niciodatä ln regiunile Pontului sting, ou atit mai pufin in bazinul hidrografic al Dunärii die Jos. Asa cum au dovedit cercetarea ?i critica migäloasä a izvoarelor de infатташе ale lui Herodot, toate ?tirile ,,párint elui istoriei“ referitoare la Europa centralä ?i de sud est (elestül de lacunare ?i nesigure) au fost preluate din „Perieghezele“ lui Hekataios (el a träit aproximativ intre anü 350—470 i.e.n., luind parte la ráscoala ioenianä impotriva per?ilor; a fäcut cälätor.ii Iungi ?i a seris opere de istorie ?i de geografie, din care nu ne-au rämas decit pufine frinturi), avind, ?i acesta din uirmä, ca sursä de informafie, foarte probabil, cele ce i-au povestit grecii istrieni de la gurile Dunärii. Se ?tie, de altfel, cä pentru opera sa istoricä, Herodot s-а pregätit multä vreme, prin cercetäri $i cälätorii indepärtate. A sträbätut Asia anterioarä pinä la Ecbatana, in Persia, ?i Egiptul pinä la Elefantina; a ounoscut coasta räsäriteanä a M edit erane i pinä la Ghaza $i Tir, iar cea de sud pinä la Cirene; in nord a ajuns pinä la Olbia de pe (ärmul nordic al Märii Negre ?i chiar pinä in Bosforul cimmerian. Astfel Herodot a fost unul dintre primii istoriei greci care au avut prilejul sä se inf őrmeze direct $i ne-а transmis ?tiri foarte prefioase despre (inuturile locuite de traci §i scifi, despre felul lor de luptä, precum ?i despre traiul §i credinfele lor. Isteni-le sale sint rezultatul unor cercetäri intinse. (Dintre logografii mai vechi ed a folosit pe Hekataios, Xanthos ?i Hellanikas).

Studiind cu atenfie datele -tfurnizate de Herodot, este absolut dar cä. cuno?tinfele de geografie descriptiva ale „pärintelui istoriei“ spre vest ?i nord nu trecuserä d incolo de fi?ia räsäriteanä a Munteniei — riul Olt nu era cunoscut de el —, respectiv de poalele sudice ale lanfului Alpilor Transilvaniei3.

Pentru a putea dezbate problema, trebuie sä facem о trecere in revistä a afirma(iilor autorilor antici. Numai doi dintre ace?tia, ?i anume Herodot ?i Strabon, dau referiri pufin mai „ample“ de oaracter hidrografic asupra riuiui Máris, restül informatoridor antici sau din evul mediu timpuriu nu ne-au transmis decit numele insu?i, in pricinä. Iatä ce seriu primii:

2 Cimitirul „scitic“ de la Civmbrud (partea a V-a), ín ActaMN, VIII, 1971,

p. 29.

3 Vezi: F. Jacoby, Herodotos, In RE, Suppl., Heft II, col. 25, 8; V. Párvan, Getica. О protoistorie a Daciei, in ARMSI, ser. Ill, vol. Ill, nr. 2, Bucuresti, 1926, p. 35—36; J. Harmatta, Forrástanulmányok Herodotos Skythikájához. Quellenstudien zu den Skythika des Herodot, Budapesta, 1941, p. 39 $i urm.; idem, Früheisenzeitliche Beziehungen zwischen dem Karpatenbecken, Oberitalien und Griechenland, in ActaArchBp, XX, 1968, p. 154.