Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
366 NICOLAE D. PETRA 10 — $ipci export; — Buitoaie de fag ?i sirmä (fire) de lemn. La 1 mairtie 1950 ia fiin(ä Sec (ia Planoare ?i aparate de zbor. De la 1 aprilie 1950 I.P.E.I.L.-ul Reghin trece din subordinea fostului I.P.E.I.L. Tg.-Mure?, transformat in Trustul Industriei Lemnului (T.I.L.), in subordinea Ministerului Industriei Lemnului Bucure?ti. Dezvoltarea unitä(ii este continuata in 1950 cu infiin(area Atelierului de instrumente muzicale din lemn ?i a Sec(iei de lázi din plaeaj. Atelierul de ambarca(iuni se mutá din strada Munoitorilor in incinta intreprinderii ?i devine sec(ie de sine stätätoare. Pe lingä intreprindere ia fiinfä $coala Profesionalä pentru Industrializarea Lemnului, care a functional, din 1948 cu special ШЩ de industrializarea lemnului, iar din 1952 a pregätit, in paralel, ?i läcätu$i pentru utilaje forestiere. La 1 martié 1951 prima promote de absolventi ai acestei ?coli, formata din 72 tineri, inträ in produces la intreprinderile de industrializare a lemnului din j ude (ele Mure?, Prahova, Harghita ?i Górj. Din absolvendi acestei promotii un numär de 15 se mai aflä cu locui de muncä in ora? la I.P.L., I.F.E.T. ?i in cooperate. Datoritä dezvoltärii ?i complexitätii intreprinderii, la data de 1 ianuarie 1953 a avut loc о divizare a I.P.E.I.L.-ului Reghin (pe baza deciziei luate de organele superioare de specialitate), rezultind tred intreprinderi distincte, avind un profil specializat ?i anume: — Intreprinderea Forestierä pentru Exploatarea ?i Traneportul Lemnului Reghin (I.F.E.T.)-; — Intreprinderea Forestierä penti*u Industrializarea Lemnului Reghin (I.F.I.L.), intreprindere care a evoluat ín C.I.L., C.P.L. ?i apoi in I.P.L. ?i a cáréi evolu(ie este redatä in prezentul studiu; — Intreprinderea pentru Repara(ii Utilaje $i Mecanisme Reghin (I.R.U.M.), astázi I.U.PS. IV. CONCENTRAREA PRELUCRARII INDUSTRIALE A LEMNULUI INTR-O INTREPRINDERE $1 EVOLUTIA ACESTEI ACTIVITATI IN ORA$UL REGHIN. I.F.I.L. REGHIN Produsele rezultate din prelucrarea industrialä a lemnului din Reghin au inceput sä se afirme din ce ín ce mai mult ?i pe piata mondialä, lucru relatat de ziarul Steaua Ro$ie din 21 februarie 1956, care aräta cä ,,la Olimpiada de la Melbourne (Australia) sportivii romäni au cucerit titlurile olimpice cu ambarcatiunile produse la Reghin“, iar la Olimpiada de la Tokio lotul román a concurat tot cu ambarcatiunile produse de muncitorii acestei intreprinderi. La 1 ianuarie 1960 se schimbä denumirea intreprinderii in Complexui pentru Industrializarea Lemnului (C.i.L.) Reghin, in subordonarea Ministerului Industriei Lemnului.