Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
364 NICOLAE D. PETRA 8 — trei fderästraie circulare; — douä malini de rmdeluit Kirchner. Societatea se transforma $i funcfioneazä in continuare sub numele de S.A. Transilvania. 8. Firma Lehel & Diamanstein (1922—1932). In 1922 Lehel & Comp, infiin^eazä pe actuala amplasare a ILEFOR- ului din strada Gärii о micä fäbnicu(ä de prelucrarea bu$tenilor de rezonantä in párti de instrumente muziicale, jaluzele, slrmä (fire) de lemn, cherestea rezonantä pentru plane etc. Dispunea de 6 muncitori calificati ?i de 6 necalificati. Din 1927 s-а asociat cu Diamanstein, deoarece fontai asociati $i-au retras capitalurdle. In 1931 i$i modified profilurile trecind la productia de ambarcafiuni sportive $i agrement. 9. S.A. Transilvania (1926—1948) continuä activitatea S.A. Industria Lemnarä HIAG, cu tendintä de profilare pe valorificarea mai judicioasä a lemnului, dar nu a gäsit muncitori calificati. ln 1928 infiinteazä о sectie de lázi rä^inoase, iar din 1930 produce si cherestea de rezonantä. 10. S.A. Concordia, fabrica de mobilä (1924—1926) Principalul actions era Szabó Adalbert, iar capacitatea anualá a fost de circa 200 gamituri de mobilier fumiruit si lustruit. Din lipsá de comenzi a mai executat §i u^i-ferestre, dupä care dä faltment. Era amplasatá lingä spital. 11. Atelicrul de timplárie fi mobilä Schneidhoffer & Schön a functionat íntre 1928—1949 cu un numár de 10 muncitori. A produs mobilier la ccmandá $i obieete timpláresti. Sediul era pe strada Mihai Viteazul, lingá I.A.S. 12. Fabrica de avibarcapuni S.A.R, Nautica (1932—1940). Pe terenul det'inut de firma Lehel & Diamanstein se instaleazá noua societate, avind ca profil producerea ambarcatiunilor din lemn de rezonantá pentru sport, agrement $i utilitare. Productia anualá era de circa 100 ambarcatiuni, unele deosebit de complexe ca $a:lupe de 12 to $i 16 metri lungirne cu 2 motoare á 340 CP fiecare. Umtatea avea $i un atelier de lácátuserie pentru realizarea accesoriilor rnetabice $i montarea motoarelor. In uneLe perioade au fost realizate articole de sport ca: schiuri din frasin, rache te de tenis, bete schi etc. 13. S.A.R. Reghinul (1945—1948) a functionat pe teritoriul fostei turnátorii a concernului Foresta dán strada Muncitorilor, azi sectie a IFET- ului Reghin. Prelucreazá initial bajtenii rámáéi din timpul rázboiului, selectind bu$tenii de rezonantä pe care íi transformá in cherestea rezonantä, párti de instrumente muzicale, cit §i in slrmä (fire) de lemn pentru jaluzele. III. SITUATTIA 1NDUSTRIEI LEMNULUI DIN ÓRA? LA NAPIONALIZARE (1948) Nationalizarea de la 11 iunie 1948 a desävir$it procesul de concentrare a industriei de prelucrare a lemnului in Reghin prin trecerea in patrimoniul statului a fabricilor particulare la Fabrica de cherestea Ierbu?, unitate care a preluat patrimoniul urmätoarelor unitäti:
