Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
358 NICOLAE D. PETRA 2 care producea u?i-ferestre, constituind nucdeul viitoarelor sectii de produse finite ... “3 Dupä refacerea fabricilor distruse in cel de-al 2-lea räzboi mondial de trupele horthyste $i hitleriste in retragere s-а reinceput cu avint activitatea industrial, iar dupä nationalizarea de la 11 i unie 1948, prin concentrarea p re lucrari i industriale a lemnului intr-o singurä unitate industrials Intreprinderea pentru Exploatarea .ji Industrializarea Lemnului Reghin, azi IPEIL, s-а trecut Ha dezvoltarea industriei de produse finite din lemn. Cre?terea bazei materiale in eei peste 40 ani de economie planificatä a permis oamemlor muncii din ora? sä realizeze produse cu remimé ce poartä faiima muncii infrätite peste mari ?i tari. Cele mai reprezentative produse ale industriei de prelucrare a lemnului din Reghin sint: viorile, chitarele, balalaicile, ambarcatiunile pentru sport, ambarcatiunile pentru agrement, schiurile, rachetele de tenis, aparatele de gimnasticä, mobilierul din räsinoase, cherestea de rezonantä etc., produse cunoscute in peste 50 de t^ri ale lumii de pe toate conitinentele. Etapa pe care о parcurgem, jalonatä de istonieele hotäriri ale celui de-al XIII-lea Congres al partidului nostru solicits ordonarea activitatilor ?i actionarea in directa atingerii unui nivei superior de valorificare a resurselor materiale $i umane de care se dispune, etapä ealitativ supenioarä de f olo sire intensivä a dotärilor ?i de cre?tere a eficientei economice pentru atingerea unui nivei superior de viatä. II. ISTORICUL PRELUCRÄRII INDUSTRIALE A LEMNULUI IN ORA$ Pinä in deceniul ad VIII-lea al secolului trecut in Transilvania ?i in jurul ora^ului Reghin, pädurile erau täiate de cätre posesorii acestora, in prímül rind pentru lemnul de foe ?i numai in al doilea rind pentru vinzarea pe piatä in vederea procurärdi altor märfuri necesare sau pentru diferite utilizäri gospodäre?ti. Restül pädurilor erau folosite direct ca terenuri de pä?unat ?i pentru vinätoare. Succesiv marea majoritate a masivelcr impädurite au fost exploatate intensiv, depä?ind posibilitätile de ererbtere ale pädurilor. Redäm ouvintele deosebit de frumoase ale scriitorului Alexandru Vlahutä privind importanta pädurilor in viata oamenilor, cuvinte al cäror sens profund abia acum il íntel egem: „Arborii sint täcutii, puternicii ?i blagoslovitii no?trid prieteni. Ei sorb reveneala din pämint pentru a ne-о da vara ?i adunä cäldura de la soare, pentru a ne-о da iama. Ei curätä aerul stropindu-1 prin frunzele lor cu ара ре care о trag de la adincimi considerabile, prin vitele rädäcinilor. Ei cumpänesc minia vinturilor ?i reguleazä schimbärile atmosferei, avind chemarea ?i putánta de a vorbi ou norii despre nevoile pämintului. Ei infrineazä präpästioasa nfi-3 N. Petra, Vn secol de prelucrare industrials a lemnului la Reghin, in industria Lemnului, Висите$ti, 5/1974, p. 167.
