Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 LUPTELE GREVISTE DE PE VALEA MURE$ULUI 351 nut lant, aproape in fiecare an activitatea zecilor de fabrici de cherestea era paralizatä de grevele ?i conflictele colective de muncä. Prineipala cauzä a grevelor din aceastä perioadä о constituie íntensificarea exploatärii la care erau supu?i muncitorii forestieri, tendinea din partea patronilor de a obtine prof ituri cit mai mari, restríngerea drepturilor economice ale muncitorilor. Ca un leitmotiv al tuturor acestor mi?cäri revendicative apare cerinta muncitorilor de a li se respecta dreptul de a munci numai 8 ore pe zi. Aceastä tendintä de inäsprire a exploatärii reiese cu claritate din studierea contraotelor colective de muncä, care se incheiau intre muncitori ?i patromat, contracte care atestä restríngerea necontenitä a obligatiilor patroniior ?i cre?terea in schimb a mdatoririlor muncitorilor. Vom cäuta in cele ce urmeazä, ca pe baza unui bogát material arhivistic, in mare parte inedit, aflat in pästrarea F.A.S. Harghita ?i Mure? sä punctäm citeva dintre principalele actiuni revendicative ale forestierilor din Valea Superioarä a Mure?uliui, actiuni organizate, conduse ?i indrumate de cätre P.C.R., atit direct prin celulele de partid cit ?i prin organizatiile sale de masä, mai ales sindicatele ?i organizatia de tineret, U.T.C. Primävara anului 1923 a debutat cu puternice mi?cäri revendicative ale forestierilor de pe Mure?ul Superior. La 26 martié 1923 primpretorul plä?ii Reghinul de Sus raporta prefectului Judetului Mure?-Turda cä la 23 martié au intrat in grevä forestierii din Rästolita, la 25 martié cei din Deda, Sälard ?i Lunca Bradului, iar la Toplita-Romänä in aceasi zi au incetat lucrul muncitorii de la fabrica „Valea Mure?ului“, „Zenta-Ro?cani“. ?i „Fratii Lamm“.9 Autoritätile inträ in alertä, dar jandarmeria prime?te ordin de a interzice orice fei de intruniri, sä aresteze imediat „orice delegat sträin (care — n.n.) ar umbla printre muncitori... sä fie detinut ?i escortat la parchet“ . . . sä se facä patruläri dese prin raionul fabricilor“ iar intrunirile muncitorilor cit tine greva sunt interzise, tot astfei ?i orice fei de manifestatiuni‘,.1° Aceste mäsuri de teroare nu intimideazä pe muncitori, care la sfir?itul luniii martié, cu ocazia tratativelor pentru incheierea noilor contracte colective, i?i impun punotul de vedere, cerind un spor de salariu de 50%. Patronii refuzä ?i oferä un spor de 20% neacceptat de muncitoni, astfei cä, as a cum se aratä intr-un raport al Inspectoratului muncii ?i ocrotirilor sociale Tg.-Mure? adresat prefectului judetului Mure?, „in ziua de 26 martié a.c- ne-am gäsit in fata unei greve generale a acestor munoitori“.11 Acela?i raport aratä cä „In urma dezbaterilor care au avut ioc in zilele de 11—13 aprdlie,/a.c. s-а stabilit textul contractuiui nou cu exceptia punctelor privitoare la salariul minimal, la spor ?i sistemul de alimentäre, precum ?i in ceia ce prive?te incartiruirea in caz de forfä majora. De prezent greva continuä, rezistenta muncitorilor insä pare a fi 9 Arh. St. Tg.-Mure?, Prefecture jud. Mure?, 1923, dos. 4, fila 21 10 Ibidem. 11 Ibidem.
