Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
336 TRAIAN RUS 3 In timp ce suprafe^ele infcämintate au crescut, se observä insä un fanomén caracteristic intregii '|ári ?í araume oscilarea productiei cerealiere. Dacá in 1926, de exemplu, producta medie la griu era de 14,1 chintale, lar la porumb de 15,6 chintale, in 1930 aceasta era de 10,2 ?i respectiv 10,6 chintale. Dupá 1933 se observä insä о cre?tere continuä а productiei la cerealele de bazä, ajungindu-se in 1938 la 12,9 $i respectiv la 15,4 chintale lp hectar Spre deosebire insä de celelalte judefe ale tärii, unde producta la pnincipalele cereale a inregistrat о scädere, in judetul Mure? productia este mult mai mare. De asemenea, in comp ara tie cu media pe tarä, produc fia la hectar obtinutä de gospodäriile din jude| este mai ridicatä. A?a, bunäoarä, in perioada 1924—1928 producta la cereale era de 10—11 chintale, in timp ce media pe \arä reprezenta 7,2—8,2 chintale. Acest fenomen de oscilare a productiei agricoie n-a putut fd impiedicat cu toate cä autoritätile centrale ?i locale au luat unele mäsuri, venind in intimpinairea gospodäriilor tärane^ti in vederea sporirii productiei. Avem in vedere, de pildä, folosirea de cätre camera de agriculturä judeteanä a sumei de 900.000 lei ce i-a fost pusä la dispozitie de cätre Ministerul Agricultum ?i Domeniilor, in perioada 1924—1931, pentru inzestrarea agriculturii cu ma?imi-unelte, pentru intretinerea päpunilor ?i protejarea unor terenuri de furia apelor riurilor Mure?, Tirnava Micä §i Niraj15. Scädeirea productiei agricoie nu trebuie pusä, a?a cum au cäutat sä о facä reprezentantii diferitelor doctrine, pe seama reforméi agrare sau pe conditiile in care a fost aplicatä aceasta. „Este insä о gre?ealä sä se punä acest regres numad pe seama reforméi agrare“ — sublinda G. Ionescu-Sise?ti15. In general, se face comparatie cu situatia celor mai buni ani agricoli din preajma primului räzboi mondial, luindu-se ca bazä numai situatia pinä in 1928, cind de fapt nu s-а terminat improprietärirea. Se scapä din vedere un fapt de prim ordán ?i ammie: care ar fi fost situatia agricuiturii romäne?ti dacä nu s-ar fi infäptuit reforma agrarä? Realitatea este cä reforma agrarä, a cáréi infäptuire a constituit о necessitate social-economicä impusä de conditiile obiective ale dezvoltänii Romäniei, a släbif puterea eoonomicä a mo?ierimii ,ji íróiul jucat de aoeasta in viafa politicä ?i socialä a (árii, a contribuit la imbunätätirea substantial a situatiei täränimii. In mod obiectiv, reforma agrarä care a lichidat о mare parte din p Рою riete tri* mofiifnsaseä ce practica, de regulä, о agriculturá de tip sera [feudal fi * eliberat tär&nimea de povara muncii in dájmá, a dus la * G. !oneseu-Sise$ti, op. «it.
