Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 331 Trebuie avult in vedere insä cä statisticile oficiale conserrmeazä ca . proprietate шаге mobile de peste 100 ha. Or, este ?tiut cä din шагеа proprietate fac parte toate mo?iile ou о intindere de peste 50 ha. Din acest punct de vedere situafia se prezintä astfei:6 moniere? i________de mo^ieri Total exploat. Total suprafabá •й judefene cultivabilä о-® -3 -e ©" o' 1925 174 0,40 29.806,90 14,00 44.865 206.865,57 1926 139 0,24 18.970,46 10,25 56.874 186.848,62 1928 196 0,38 20.136,30 11,10 51.264 180.685,82 Inseamnä cä ln 1926, de pildä, un numär de 139 mo^ieri, adicä 0,24% din nu marul total al proprietarilor agricola, delinea 18.970 ha, adicä 10,25% din totálul suprafefei cultivabiie a jude^ului, procent mai mic decit media pe (ara (19,56%). Un numär de 6 mo?ieri de(ineau suprafebe cultivabiie de peste 250 ha, insumind 2094,49 ha. In 1928, aceastä suprafabá a fost estimatä la 20.136 ha, adicä 11,10% din totálul suplnafefei judebului, in timp ce procentul mediu pe tarä era de 15,2%. Fäcind о comparable cu alte jude^e din Transilvania, situa(ia se prezintä in felul urmätor: proprietäbi intre 50—250 ha cu suprafebe cultivabiie mai intinse se gäseau in judef(ele Arad, Bihor, .Säiaj, Satu Mare, Some? ?i Túrni?-'!orcntal; 14 judeje debineau suprafebe de peste 250 ha. Cu toate cä statisticile oficiale din perioada antebelicä nu ne dau posibilitatea a afla exact in ce mäsurä marea proprietate stäpinea, in afara pämintului culfivabil, suprafebe de päduri ?i pä?uni, totu?i, prin comparable, putem afikma cu certitudine cä reforma agrarä a contribuit in mare mäsurä la miic?c!r,area terenurilor debinute de mo?ieri. Astfel, dacä in timpul stäpinkii dualiste austro-ungare, mo?ierii din judeb stäpineau 162.342 jugäre pädure ?i 26.520 jugäre pä?une, in 1928 aceste suprafebe au fost estimate la 87.836 ?i respectdv 5.384 jugäre. Aceasta inseamnä cä in uirma reforméi agrare, marea proprietate ?i-a pierdut precumpänirea nu numai in ceea ce prive^te supnafebele propice culturilor, dar ?i in ceea ce prive?te pädurdle ?i pä?unile. Dacä ne referim, de pildä, la cele 73 de localitäbi rurale din regiunea agricola Miqrcurea-Niraj, constatäm cä, in 1938 din totálul suprafebei, gospodäriile cu peste 100 jugäre debineau 30.830 jugäre. Din aceastä suprafabä, о intindere de 21.460 jugäre era debinutä de 5 oomposesonate, 266 jugäre de cätre statul román, 766 jugäre de institubiile religioase, iar 6.234 jugäre reprezenta proprietatea comunalä. Practic deci proprietatea 6 Ministerul Finanfelor, Statistica impozitelor directe pe anii: 1924, Bucure$ti, 1926, p. 7—12; 1927, Bucure?ti, 1928, p. 11—16; 1930—1931, Bucure$ti, 1933, p. 11—16.
