Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
21 DIN ACTIVITATEA ASTREI 325 zat in 1917, era la sfir?itul anului 1914 de 86.715 bro^uri ?i 1869 exemplare din revista Transilvania. Depozitul a crescut cu 8.000 in 1915 (pentru 1914 este indus $i plusul de 25.722), 10.000 in 1916, cu 20.000 in 1917, $i cu 15.000 in 1918, ín total 141.584. In cre?terále anuale nu sínt cuprinse, de altiéi, cár^ile achizi^ionate ori primite prin donarii. Dacä am scädea cifra bro$urilor, ipotecatä de altfel, destinate despär(ämmtelor ori vinzätorilor pentru necombatan(i am fi tentafi sä revenim la estimarea anterioarä de peste 100.000 bro^uri104. Prin conpnutul lor educativ, reereativ sau de cult, bravúr ile aduceau in saloanele osta$iior r an i(i sau in tran^ee, pe calea slovei romänejti, ceva din lumina cäminului lor a familiei läsate in condRii precare, men^mind nealterat spiritui latinitati carpatine. Iar multe dintre idea oteleau gindul obsedat de „un mileniu“ al cRtigärii libertä^ii nationale. Este vorha de Rugäciuni si cäntäri de laudä (1913), Amintiri din copilärie ?i Ivan Turbinád (1914) de I. Creangä, De la sate (1914) de I. Agirbiceanu, Pavel Cätanä (1914) de Fr. Pravda, Povestiri din viapa päranilor romäni (1914) de I. Pop-Reteganul, Povestea vorbii (1914) de A. Pann, Papa Tanda (1914) de I. Slavici, Cärticica sänätäpii (1918) de I. Beu, calendarele anuale intocmite de Oct. C. Täsläuanu, N. Iosif, A. Bärseamu, R. Simu §.a.105. "felül acestei societati era atins acum prin serioase sacrificii materiale, intregite de cele ale bäncilor romäne$ti $i persoane particulare. Institutele de credit románesti din Transilvania, tinere, cu modeste pGsibilitäti financiare ?i grav afec täte de räzboi, n-au pregätit sä renun(e la о parte din fond unii e lor in favo area solda(ilor romäni. La fel au procedat $i unii mari proprietari romäni, insä depiinä admira^ie о stimesc intelectualii, majoritatea säraci, dintre care preotii militari s-au distflns ca о masä omogenä, subordonatä ideii nationale. Personalul de cult a fost unul din pilonii care au susiinut emanciparea culturalä romäneascä sub sceptrul Astrei §i al altor factori näfionalL Personalitate clericale 5i masa preoRlor de la sate au alcätuif impreunä cu dascälii $i celelalte categorii. de intelectuali osatura rezistent;ei culturale romäne$ti. Pina la 1918 disputa dintre haina de cult $i cea laicä luase forme diverse — vezi disputa intre $aguna BarRiu, consecbRa fiind laicizarea treptatä a culturii, proces de care nu a fost scutitä conducerea unor societati cum a fost Astra. In anii 1914—1919 preotii din spitale ca ?i cei de pe front au adus reale servicii neamului in inoercarea lor de a perpetua limba strämo^eascä $i ideea libertäRi. „Asociapiunea“ intrunea §i unea din nou cele douä confesiuni romäne$ti in acest cimp de acRune pe care-1 controls, eliminind asperitäfile dintre eie. Bibliotecile infiinfate pe front, acolo unde se vorbeau atitea limbi, au decorat ofRerii $i preotii militari romäni cu insemne pe care doar adevärata patrie le putea acorda fiilor ei. 104 De altfei, se considera cä la sfir?itul anului 1917, soldaplor le.au parvenit aproape 100.000 bro$uri. Cf. rev. Transilvania, 1918, nr. 1—12, p. 3—5. ln articolul „Asociapiunea" din Calendarul Asociapiunei pe anul Mäntuirii 1919. Biblioteca poporalä a „Asociapiunii“, VIII, nr. 49, p4 154 se dä cifra de 200.000 bro$uri a 60.000 coroane; art. Vorbirea de deschiderea a domnului Andreiu Bärseanu, in Telegraf ul
