Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
19 DJN ACTIVITATEA ASTREI 323 sentimentul In aoest scop89“. Aceste explicari erau cerute in urma sorisorilor sosiite chiasr de la prizanierii originari din Ardeal. Astfel, Sima Adega, „frunta? intemat ca prizonier l|a Palermo — Cefalu — Italia“, cerea cärti pentru prizonierii románi de acolo. Totu§i comitetul central decide sä le expedieze prin Crucea Rofie90. Biroul central de informatu din Viena Gemeinsames Zentralnachweisebüro Wien) a intrat in contact cu Astra in 1915 in vederea obtinerii dictionarului de localitäp a lui N. Togan, necesar pentru stabil1 rea adreselor prizonierilor romám a flat i in Rusia. Listele de prizonieri remise de Crucea Ro$ie rusä contineau ?i numele unor prizonieri romäni, astfel cä dictionarul respectiv, trimis in 6 august 1915, devenea indispensabil institutiei vieneze. In anul 1917—1918 vor fi trimise $i cärti din cOleecfia Asociafiunii“91. $i din Italia vin cereri, chiar dacä nu s-au putut rezolva. Ajstfel, in numele a cinci soldati, Petre Grama exprimä in 1916 aceea$i doleantä venitä de pretutindeni unde erau romäni incorporati92. Prizonierii romäni de la Serres Garpentras (Franta) au cerut ín 1917 prin comitetul lor de ajutorare cärti de scoalá Biroului de informafii din Viena $i Mitropoliei Románé din Sibiu. La Viena se trimit 260 exemplare93. Atentia cea mai maré s-а indreptat desigur asupra prizonierilor romäni aflati in imperiu. Dintre ei amintim pe Vasile Briadha din Basarabia, aflat prizonier la Calzanika (Tirolul de Sus), Al. Fugätä, preot militar ín Feldbach (Stiria), care are In vedere prizonierii romäni proveniti din Basarabia $i V. Nistor, preot, care este preocupat de cei „intorsi din prinsoare din Rusia“94. Alte cärti sint expediate tot pentru prozonierii romäni reintor?i din Rusia, Armatei I-a din Brasov (1.300 exemplare)95 96. Interesante sint legäturile cu trupele germane stagnate in Transiivania, care, prin politia de gnanitä din Sibiu, cer cärti pentru armata germanä. „Asociaftunea“ accepta sä ímprumute Enciclopedia Romänä a lui C. Diaconovich §i Biserica Curtea de Arges (f.a.). 89 Fond Astra, doc. nr. 325, 467/1916; 512/1916, f. 95—96. 90 Ibidem, doc. nr. 367/1916; 400/1916 — pr. verb. din 8 apr. 1916, f. 75. S. Moldovean $i N. Togan, Dictionarul numirilor de localitáfi cu proporftune romána din Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maróműre?, edifia I.a Bucure^ti, 1915. 91 Ibidem, doc. nr. 729/1915; 885, 944, 1311, 1340, 1380, 1406/1918. 92 Ibidem, doc. nr. 569/1916. 93 Ibidem, doc. nr. 1396, 1504/1917; rev. Transilvania, 1917, nr. 7—12, p. 174. 94 Fond Astra, doc. nr. 662/1916; 732/l916, f. 152; 997/1917; 1021/1917, p. 169—170; reg nr. 11, f. 61. Preotul V. Nistor multumea in 1 mai 1918 pentru pachetul primit dorind incä „vreo 150—200 exemplare pentru a le impärti ín Soldaten-heim-urile infiintate lingä fiecare lagár de prizonieri intorsi din prinsoare, cáci piná acum eartea rom. lipseste“. Adresa sa era: „V. Nistor, Feldkurat A. Gr. der Heimgekehrten ■“О Tiszalonka (Mármaros)“. Cf. doc. nr. 771, 873, 1303/1918. In aceea?i problemá serié $i soldatul prizonier C.I. Pátra$cu de la „Canal Arbeit Murech". Cf. doc. nr. 447, 672/1918. 95 Ibidem, doc. nr. 656/1918. 96 Ibidem, doc. nr. 827/1916; 903/1916 — pr. verb din 23 dec. 1916, f. 19Í2. C Diaconovich, Enciclopedia romána, ed. Knafft, Sibiu, 1898, vol. I, 1900 vol. II; 1904, vol. III.
