Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 DIN ACTI VITATEA ASTREI 311 Komárom, Ca^ovia, Graz, Sarajevo (23 localitä(i) §.a. Pentru ora$e ca Sibiu, Timisoara,. Praga, Viena aceastá ac(iune a fost repetatá de mai multe ori20. Ultimele cursuri de alfabetiizare fuseserä organizate de cätre despärtäminte in iarna anului 1913—1914, cind s-au impärfit celor care ,,s-au distins prin zel deosebit pentru instruirea analfabefilor“ premii a 50 coroane la 5 preofi $i inva(atori §i a 25 coroane la 5 invä(;ä'tori. „Recuno^tinjä, se consemneazä in revista Transilvania, s-а exprimat preotilor Augustin Podoabä din Gälgäu ?i Demetriu Murában din Chechi?“. Conducerea socictäfii din Sibiu a pus in anul 1914 la dispozijia tuturor celor interesati 583 abecedare, incercind sä compenseze astfei lipsa cursurilor traditionale. Dacä cursunile de adfabetizare au incetat in mod ofieial la Sibiu, aprovizionarea despärjämintelor a continuat insä acolo de unde reveneau apeduri sau unde se gäseau persoane ce activau din proprie initiativä21. Abecedarele apartineau mai multor autori, care ar fi dórit tipärdrea ?i retipärirea lor. Astfel, preotul Petru Hädan, autorul abecedarului Scarele, cere achiziticnarea lui, iar loan Beta isi exprima dorinta ca asocia(ia sibianä sä-i retipäreascä abecedarul22. Dar nici in iarna anului 1914 — 1915 cursurile nu s-au putut relua. Paralizarea activitäfii despärjämintelor ?i nevoiüe ostasilor romäni, in special, direefionau atenfia Astrei spre ceea ce era mai util ?i posibil de infäptuit in noile conditii. In 1915 eforturile asociafiei romäne§ti se intensified. Un apel pentru cär(i se inregistreazä din parrtea preotului Coridlan Buracu, care funefiona pe lingä spitalele din Debretin in urrna eliberärii sale din temni(ä (Sopron). Dupä ce promite sä achite cede HO exemplare cerute, i?i exprimä increderea cä He „le vor procura (soldajilar) deosebitä pläcere ?i bucä(ile alese vor avea farmecul de a, alina suferin(ele lor“23. Sint cazuri cind soldatii afla(i in spitaüe s-au asociat in dorinta lor de carte remäneaseä. „Cetirea acestor cär(i“, scriau cinci solda^i din spitalul Regimentului 31 Infanterie din Brünn, „scrise intr-un stil u$or, aträgätor ?i pe íntelesul tuturora, a fost §i este pentru soldatii vulnerati ?i 20 Ibidem, doc. nr. 1913/1914 — pr. verb, din 5 dec. 1914, f. 167. Aici se mentioneazä cifra de 4.473 exemplare pentru aug. — dec. 1914. Rev. Transilvania, 1914, Rev. Transilvania, 1914, nr. 10—12, p. 509; 1915, nr. 7—12, p. 107—108; 1919, nr. 1—12, p. 9. Am pästrat denumirile vechi ale lo alitätilor. 21 Rev. Transilvania, 1915, nr. 7—12, p. 104—105; 1919 nr. 1—12, p. 8; fond Astra, doc. nr. 1640/1914 — referitor la cererea de abecedare a unui invätätor din Petri? (Rodna). 22 Fond Astra, doc. nr. 1015, 1084/1914. 23 Ibidem, doc. nr. 177/1915. D. Gofia, Un memoriu de activitate al Astrei ínaintat Ligii Napiunilor, in Repere sibiene, Sibiu,1982, III, p. 305—306. Vezi ?i D. Go ti a, Din corespondenpa preopilor románi räspinditori de cultura napionalá pe fronturile pi spitalele primulái räzboi mondial, in rev. Mitropolia Ardealului, anul XXVI, nr. 7—9, iulie-septembrie 1981, p. 613—622. In 1915 adresa aoeea?i cerere Consistoriului din Sibiu pentru soldatii din Dobritin. Cf.» Arhivei Arhiepiscopiei ortodoxé románé a Sibiului, doc. nr. V 1973/913 (nr. inreg. 4232/1915). Preotul militar loan Däncilä obtinea in 1915 de la Banca Albina donatia de 100 со. roane pentru crucd destiniate mormintelor soldatüor románi. Cf. A.S.S., fd. Banca Albina, pr. verb, din 4 nov. 1915, pet. 215.
