Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
9 ROLUL BANCILOR ROMÄNEßTI DIN TRANSILVANIA 295 arabil intre 70—80 fl. sau Г50—200 k., in cazul parcelärii marilor suprafete, acela^i jugar, pe categoria de térén respectivä se revindea dublu sau chiar triplu valoriii sale amintite mai sus. Aprecierile sínt fäoute tini nd cont de valoarea ipotecilor bäncii „Albina“, care se realizau cu destulä exigentä si ne aratä cä un jugär de teren de categoria mijlocie era socotit la 70—78 fl. sau la circa 190 de coroane32. (ln cazul vinzärilor la licitari a majiiior sau a proprie tät ilor mid, preturile acestora coborau mult sub valoarea aprecieriii fäcute de cätre bancä la ipoteci). ln zona Banatului, unde terenurile erau mai fertile, valoarea lor se estima la dublul celor din Ardeal.33 De asemenea, in timpul räzboiului pretul pámíntului a cunoscut о cregiere insemnatä. Numeroase exemple de parcelare a mobilár de cätre bánd ne releva ín mod concludent avantajele acestei operatiuni economáce pentru institutiile íinanciare respective. In anul 1882, „Albina“, cumpära la licitatie averea lui Iosif Haller, din Däi§oara, cu 25.000 fi., revínzínd jumátate din aceasta unui consortiu de locuitori din comunä cu 26.475 fl., plátibili in 20 de and — in 40 de rate semestriale, egale, cu 8% interese, scotind ín acest fel cheltuielile plus beneficiile dobinzilor numai din jumátatea mohiéi cumpärate, cealaltä, constituind beneficiul net al operatiunii de parcelare“34. Un caz asemänätor ni-1 oferä $i procedeul parcelärii mosiei lui Herman Klein de 2.505 jugäre (finate, pädure $i arabil) cumpäratä cu 32.480 fi., care se acordá unui consortiu de 400 locuitori din comunele Hondel ?i Certejul de Sus cu taxele de transcriere plus 10.000 fi. pretentiile bäncii $i 5% proviziuni, deci ín jur de circa 55.000 florini35. Gásind posibilitäti női de ci$tig banca a schimbat contractui §i a víndut jumátate din aceasta mo§ie familiei Piso, proprjetari ín Säcärimb cu pretul de 39.861,70 fi., depá.?ind numai prin aceastä sumä cheltuielile de cumpárare ale intregii proprietäti achizátionate36. In anul 1917, in Tárnád banca „Economul“ obtinea de la una din parcelárile efectuate ín regie proprie un ci$tig triplu la jugärul parcelat, apreciat la 900 k., ín oomparatie cu cél cumpärat de circa 275 к.37 La aceste opera puni economice erau trimi?i directorii de bancä, experti sau persoane care aveau experientä in apreoierea calitätii ?i valorii pämintului. Astfel, adeseori li vedem participínd la licitatii pe Vásárion Roman, Partenie Cosma, Ilie Däianu, Amos Frincu, Teodor Mihály, George Pop de Bäsesti etc., ultimul fund solicitat de bäncile din nordul Transilvaniei sau chiar de cätre „Albina“ ca unui 32 A.S.B. Fond banca „Albina“, Bra$ov, dosar 20, A treizecea adunare generalä... pe anul 1902, Sibiu, 1903, p. 5. 33 A.S.T. Fond banca „Timisana“, dosar 1/1893, f. 1—3. Valoarea medie a unui jugär ipotecat era de 130 fl., iar dupä 1900 de circa 500—700 k. 34 A.S.S. Fond banca „Albina“, vol. VI, Proces-verbal al $edin(ei XII din 9 aprilie 1885, concluzul 72. 35 Idem, vol. XI, Proces-verbal al sedintei VIII din 24 mai 1899, concluzul 85. 36 Idem, vol. XI, Proces-verbal al sedintei XIV din 11 sept. 1889, concluzul 136. 37 A.S.C. Fond banca „Economul", Registrul 114, Procese verbale 1915—1921, Proces-verbal din 2 aug. 1917, p. 144.
