Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
ROLUL BÄNCILOR ROMÄNESTI DIN TRANSILVANIA IN DOMENIUL AGRAR (1872-1918). III. VASILE DOBRESCU Activitatea bäncilor in cumpärarea $i redistributed proprietäfilor mo$iere$ti. Activitatea bäncilor románesti in via^a agrarä a romänilor transilväneni a fost considerabilä in privin^a inlesnirii §i acceleräriii pätrunderii relatülor capitaliste, a stratificärii social-economice a färänimii si dezvoltärii procesului de formare a burgheziei säte?ti, a tunei päturi de proprietär! mo$ieri cu averi mijlocii intre 100-500 de jugäre cu ferme model, precum §i ín exploatarea mai intensivä a pämintului, in inläturarea consecinfelor nefaste ale cämätäriei ?i salvärii pe aceastä calle, de la ruinare §i insträinare a unor proprietati mici. De asemenea, bäncile románesti au contribuit substantial, prin natura creditelor acordate ellenfelei sale predominant rurale la transferuriie de proprietäti in lumea satelor transilvänene, aläturi cu celelalte institutii de creditare ale burgheziilor maghiare si germane, insä in soopuri ?d sensuri total divergente raportate la politica de stat, de asuprire nationals ?i socia'lä, exercitata de monarhia dualistä. Bäncile románesti ?i-au propus premeditat, de$i aceastä intense nu au declarat-o explicit, din motive lesne de in teles pentru acea vreme, sä intäreascä Si sä imbunätäteascä structura vietii economice a populatiei romänesti in primul rind a burgheziei $i inteliectualdtätii, in conditiile politice ale sistemului de guvemare dualist, prin modernizarea §i sporirea proprietätilor funciare detinute de proprietarii romäni, ca si prin incurajarea activitätilor destinate cultivärii intensive a pämintului, sprijinirii altor domenii colaterale sectorului agrar ca: mestesugurile täräne^ti, comercializarea ?i valcrificarea produselor 'agrare, inclusiv impulsionarea vietii comerciale $i a celei industriale slab reprezentatä in viafa nationals a romänilor transilväneni. Desigur, activitatea bancar-financiarä a institutiilor de credit romänesti n-a fost $i nici n-a putut fi, in imprejurärile econamiei capitaliste, limitatä numai la elementele romänesti $i nici nu a creat un sistem pärtinitor pentru debitorid de altä nationalitate, in primul rind maghiari, destul de numerosi, mai putin sasi care aveau institutiile de credit mai putemice $i mad vechi decit cede ale burgheziei románesti $i maghiare si reuseau sä satisfaeä cerintele conationaldlor lor. De asemenea, acelea?i consideratii sint valabile pentru cercul de activitate al bäncilor
