Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 INSTITUTHLE AGRICOLE TERITORIALE 271 rilor formate. Sintetizind procupärile consilieratelor agricole din Transii - vania, Stefan Buzea oonsilierul agricol din Tg.-Mure?, scria intr-un raport la 19 aprilie 1920: ,,Cu toate cä propriu-zisa chemare a acestui consiliierat este indrumarea ?i conducerea gospodäriei judefului, intre actualele imprejuräri, cind tofi §i toate cer pämint $i dar pámint, mi ne-am putut ooupa de altceva decit de arendärile formate. Consilierii agricoli aveau atribu^iile unor expergi in comisiile locale de reformä agrarä, dar in cede j udet-ene erau membriá ou drept de vöt §i organe executive ín problema aplicärii arendärilor formate“.28 Atribujdile consilierilor agricoli sint precizate in Deeretul Lege nr. 3911 din 12 septembrie 1919,29 apai de unele ordonanfe, instructum, circulari §i decizái date de fomrile superioare. Decretul-Lege amintit se refers la reforma agrarä din Transilvania, Banat §i partile ungurene, de$i Legea definitivä de reformä agrarä s-а dat abia in 1921. El a stabilt structura ?i organizarea organelor de aplicare a reforméi agrare, imputernieite sä infäptuiascä exproprierile ?i improprietärdrile. Aceste organe au fost comisiile judefene $i comisiile locale de reformä agrarä. Lucrärile practice ale acestor comisii au fost indrumate ?i coordonate de consilieratele agricole judelene. Ele au fost puse uneoiú ín sitluajia de a atenua litigiile ivite intre organele de aplicare a reforméi agrare §i vechii proprietari. In cazul comunei Iernut, de exemplu, Comisia de expropriere $i improprietárire a judejului Tímava Micä hotärise exproprierea domeniului bisericáá romano-catölice pe care „in primävara anului 1919 sátenii muncitori de pámint au lucrat la cultura porumbului in dijmä#30. In favoarea ^áranilor s-а pronunjat ?i ziarul Patria31. Báserica romano-catolica urmárea anularea hotäririi incercind sä dovedeascä cä este vorba de о fermä model. Chiar ?i Resortul agriculturii inclina spre acest punct de vedere. In acest moment a intervenit consilierul agricol judejean care a explicat conducerii domeniului consecin^ele social-economice ce ar decurge din anularea hotäririi juste a comisiei judejene: „ . .. nimenea nu poate asigura — avertiza consilierul — cum cä s-ar putea mentine ordinea socialä dacä domeniul Iemut nu ar fi expropriat. Nu se poate admite ca aplicind legea pentru reforma agrarä in tot cuprinsul farii, sátenii din Iernut $i jur se vor mul^umi ca sä mai munceascä $i in viitor numai in parte, fára sä fie improprietäriti“.32 Prin Legea pentru reforma agrarä din Transálvania, Banat, Cri$ana 28 Ibidem. 29 Hamagiu C, op. cit., vol. IX—X, 1919—1922, p. 193—205. 30 Arh. St. Cluj, fond Consiliul Dirigent Resortul agriculturii, тара 12/1919. f. 179 apud Stirban Marcel, Din activitatea comisiunilor locale fi a comisiunilor judefcne pentru reformä agrarä ín anii 1919—1920 in citeva judefe din Transilvania in Sargetia X. 1973, p. 232. 31 Patria nr. 1. din 1 ianuarie 1920, p. 3, apud Stirban Marcel, op. cit., p 333. 32 Arh. St. Cluj, loc. cit.; Vezi $i тара 10/1919, f. 977 apud Stirban Marcel op. cit., p. 333.
